Tendinta antisociala - Perspectiva psihanalitica a lui D.W.Winnicott
Tendinta antisociala - Perspectiva psihanalitica a lui D.W.Winnicott
de Razvan Pleteriu
Donald Winnicott
pediatru
psihanalist
a fost fondatorul psihanalizei copilului
Marea Britanie.Cu greu ar putea fi gandita psihanaliza contemporana
atat
teorie cat
in practica,
termeni care
excluda viziunea lui Winnicott. Daca Freud a inventat o disciplina de un ajutor real pacientilor
care aducea succese nebanuite profesionistilor acesteia
Winnicott reuseste
o transforme
in ceva inteligibil pentru toata lumea.
Simplitatea ipotezelor pe care le propune
par atat de apropiate simtului comun
incat dau iluzia de a fi adevaruri pe care le cunoastem dintotdeauna
doar ca
am avut cuvinte
le exprimam.
Trebuie spus ca
aceasta prezentare ne referim
tendinta antisociala
nu
delicventa.Motivul este acela ca apararea antisociala organizata este supraincarcata de beneficiu secundar
de react
sociale care fac dificila atingerea de catre investigator a nucleului acesteia. Este important
pentru intelegerea conceptului lui Winnicott
sa fim atenti
atat asupra comportamentului cat asupra radacinilor tulburarilor de comportament
ce se pot intinde oriunde intre normalitate
delicventa. Tendinta antisociala poate fi studiata si
copilul sanatos pe care il aveti acasa
atunci cand
varsta de doi ani ia o moneda din poseta mamei.
Referitor
natura tendintei antisociale autorul considera ca aceasta
este un diagnostic
ca
se poate compara
mod direct
alti termeni diagnostici cum ar fi nevroza sau psihoza. Tendinta antisociala poate fi descoperita intr-un individ normal
sau intr-unul care este nevrotic sau psihotic.
Tendinta antisociala isi are intotdeauna originea intr-o deprivare
reprezinta incercarea copilului de a ajunge din nou
momentele dinaintea ei,
starea de lucruri
care toate mergeau bine. O alta caracteristica este faptul ca tendinta antisociala contine un element care obliga mediul
fie important. Copilul prin pulsiunile lui obliga pe cineva
ia atitudine. Este sarcina terapeutului de a se implica
aceasta pulsiune a copilului
iar munca este facuta
termeni de gestionare
toleranta
intelegere.
Psihoterapia se adreseaza persoanelor care sufera
au nevoie de ajutor
numai ca suferinta din genul acesta de tulburare apartine doar perioadelor timpur
ale bol
individului. Mai tarziu
beneficiile secundare vor prelua controlul
vor atenua suferinta
vor afecta dorinta persoanei
cauza de a cauta ajutor sau de a accepta un ajutor oferit.
Tendinta antisociala implica speranta . Lipsa de speranta este trasatura de baza a copilului deprivat care
desigur
nu este tot timpul antisocial.
perioadele de speranta
copilul manifesta o tendinta antisociala. Aceasta poate fi neplacuta pentru societate sau pentru terapeut
insa aceia care
sunt direct implicati
pot vedea speranta care sta
spatele compulsiei de a fura. Intelegerea ca actul antisocial reprezinta o expresie a sperantei este vitala
tratamentul copiilor care prezinta o tendinta antisociala.
Winnicott se refera si
asa numitele “tratamente naturale”
care mediul joaca un rol important.
cazurile usoare mediul poate “trata” aceasta patologie pentru ca ea a fost cauzata de un esec al mediului
ceea ce priveste suportul
protectia Eului intr-o etapa de dependenta a individului. Astfel
parint
au intotdeauna o a doua
o a treia sansa de a-si ajuta copiii,
ciuda esecurilor (cele mai multe inevitabile) gestionar
din cele mai timpur
etape
care copilul era foarte dependent.
Exista o relatie directa intre tendinta antisociala
deprivare
John Bowlby fiind printre prim
care au aratat efectele deprivarii
timpul celei de-a doua copilarii
inceputul stadiului de mers,
jurul varstei de unul sau doi ani. Acolo unde exista o tendinta antisociala a existat o adevarata deprivare (nu o simpla privatiune)
adica
a existat o pierdere a ceva bun care fusese pozitiv
experienta copilului de pana
o anumita data
iar acest ceva a fost retras.
Furatul este
centrul tendintei
antisociale
avand asociat mintitul. Mama este
mod obisnuit prima persoana furata. Winnicott subliniaza referitor
acest fapt ca atunci cand un copil fura un obiect
el
cauta obiectul furat
ci o cauta pe mama
asupra caruia el are niste drepturi. Atunci cand mama dezamageste copilul
acesta din urme considera ca are drepturi asupra ei
furtul
este pentru el decat o justa reinsusire a bunului sau. Astfel furtul
are intotdeauna o semnificatie negativa: persista o revendicare
o speranta fata de persoana iubita. Important este ca aceasta asteptare
nu fie deceptionata. Deci reactia parintilor este promordiala
situandu-se intre doua extreme nefaste. O rigiditate excesiva confera unei conduite banale o semnificatie patologica de
inceput: copilul este un hot
va deveni un suspect permanent. Copilul se poate inchide atunci intr-o conduita masochista repetitiva,
care temerile sunt confirmate de fiecare data
atat
ceea ce-l priveste pe copil
cat
pe parint
lui sau anturajul sau (invatator
educator).
cealalta extrema intalnim toleranta
daca
o veritabila complezenta fata de aceste conduite: copilul se simte scuzat
sau chiar autorizat. Anumiti parinti proiecteaza astfel asupra copilului lor propria tendinta antisociala pe care devin incapabili
o limiteze.
Manifestarea tendintei antisociale include furatul
mintitul
incontinenta
producerea unei mizer
generale. Desi fiecare simptom are intelesul sau
valoarea
specifica
factorul comun este capacitatea de a supara a simptomelor. Capacitatea de a supara este exploatata de catre copil
nu este un lucru intamplator. O mare parte din motivatie este inconstienta
dar nu
mod obligatoriu toata.
Indicat
ale terapiei
Scopul tratamentului este de a ajunge
trauma originara
acest lucru ar trebui facut
cursul psihoterapiei.In acest fel de munca esecurile terapeutului sau ale celor care ingrijesc copilul vor fi reale
se pot dovedi ca ele reproduc intr-un fel esecurile originare. Reproducerea
tratament a exemplelor de esec originar al mediului
impreuna
trairile de furie adecvate ale pacientului
elibereaza procesele de maturizare putand urma o perioada de crestere emotionala.
Intr-un caz de o severitate medie
punerea
act poate fi gestionata
masura
care terapeutul intelege sensul
semnificatiile acestuia. Se poate spune ca punerea
act reprezinta o alternativa
disperare. Cea mai mare parte a timpului
pacientul este lipsit de speranta
ceea ce priveste corectarea traumei originare
traind
consecinta intr-o stare de relativa deprimare sau disociere ce mascheaza starea de haos care ameninta constant. Cand,
cele din urma
pacientul incepe
investeasca o persoana
apare o tendinta antisociala
o compulsie fie
a ridica pretent
(a fura)
fie
a provoca prin comportament distructiv o reactie dura sau chiar razbunatoare. Astfel
cei responsabili de caz trebuie
stie ca aceste etape de punere
act sunt inerente
ca ele pot avea o valoare pozitiva.
cazurile cele mai grave
dificultatile din aceste etape ale tratamentului sau gestionar
sunt atat de mari incat legea (societatea) preia controlul
moment
care psihoterapia este scoasa din scena. Razbunarea societat
ia locul milei
a compasiunii
iar persoana
cauza inceteaza
sufere
sa fie un pacient
devenind un infractor.
Se poate intampla ca o intalnire timpurie
tribunalul de minori
se dovedeasca un element pozitiv
ceea ce priveste socializarea pacientului. Aceasta corespunde din nou
tratamentul natural ce are loc
mod obisnuit
familia pacientului.
Reactia societat
poate reprezenta pentru pacient o demonstratie practica a “iubirii” acesteia
adica a dorintei de a “suporta” sinele neintegrat al pacientului
de a iesi
intampinarea agresivitatii
fermitate (pentru a limita efectele episoadelor maniacale)
a urii
o ura adecvata
aflata sub control. Aceasta din urma situatie reprezinta cel mai bun lucru pe care un
dintre copi
antisociali il vor primi vreodata
ceea ce priveste o gestionare satisfacatoare,
multi cop
deprivati
antisociali ce prezinta agitatie se schimba din needucabili
educabili sub influenta regimului strict dintr-o scoala de corectie. Riscul acestei perspective este acela ca a pune copi
agitati antisociali intr-o atmosfera dictatoriala poate da nastere
dictatori sau
mai mult
poate face pedagogii
creada ca o atmosfera de disciplina stricta ,
care fiecare minut al zilei unui copil este ocupat
ar putea fi un tratament pedagogic potrivit copiilor normali
ceea ce este gresit.
Concluzii:
1. tendinta antisociala
este un diagnostic
nu se refera
delicventa
2. tendinta antisociala isi are intotdeauna originea intr-o deprivare
ea implica speranta
3. reactia parintilor este primordiala
4. manifestarea tendintei antisociale se caracterizeaza prin capacitatea de a supara a simptomelor
5. interventia precoce
psihoterapia trebuind
intervina inaintea beneficiilor secundare care atenuaza suferinta
preiau controlul
Razvan Pleteriu
psiholog
De acelasi autor:
- Manifestarile depresiei
copilarie
adolescenta
viata adulta - Problema depresiei
adolescenta - Tendinta antisociala - Perspectiva psihanalitica a lui D.W.Winnicott
- Rezistenta
psihoterapie - Factor
emotionali
tulburarile respiratorii - Cabinet de psihologie
psihoterapie
Sibiu - Razvan Pleteriu - Cateva motive pentru alegerea profesiei de “Psi”
- Cum se autoprotejeaza mintea
- Pacientul imposibil de analizat - portret clinic
- Tulburarea de hiperactivitate
deficit de atentie (ADHD) - Scenar
intergenerationale
patologia copilului - Efectele divortului asupra copiilor
- Psihodinamica suicidului
- Tratamentul pacientului suicidar
- Exhibitionismul
voierismul - Leziuni sufletesti
somatice - Terapia traumei
copii - Efectele razboiului asupra copiilor
- Lupta pentru putere
manipularea emotionala a copilului - Clarificare
ambivalenta - Traume din copilarie
- Sadismul
masochismul - Educatia agresivitat
copilului - Recomandari pentru parint
adoptivi - Cum se formeaza relatiile
- Geneza unei relat
de violenta - Copilul
televizorul - Adictia: o perspectiva psihanalitica
- Empatie
identificare
psihoterapie
Trackback URL for this post:
- 2406 reads







Comentarii recente
2 hours 43 min ago
2 hours 56 min ago
3 hours 26 min ago
4 hours 47 min ago
5 hours 1 sec ago
7 hours 35 min ago
15 hours 20 min ago
18 hours 25 min ago
19 hours 57 min ago
21 hours 45 min ago