Cum se formeaza relatiile

Cum se formeaza relatiile
de Razvan Pleteriu

Psihologia Eului considera ca pulsiunile (sexualitatea si agresivitatea) sunt primare, pe cand relatiile sunt secundare. Problema cea mai presanta pentru copilul mic este descarcarea tensiunii datorate presiunii pulsiunilor. Unii teoreticieni sustin ca pulsiunea apare in contextul unei relatii (de ex., perechea mama-copil) si deci nu poate fi separata una de cealalta, iar alti psihanalisti ar sugera chiar ca pulsiunile sunt angrenate in cautarea relatiei mai degraba decat in reducerea tensiunii.

Formulata in cei mai simpli termeni, teoria se refera la transformarea relatiilor interpersonale in reprezentari internalizate ale relatiilor. Pe masura ce copiii se dezvolta, ei nu internalizeaza doar o persoana; internalizeaza, mai degraba, o intreaga relatie. Se formeaza, in timpul perioadelor cand copilul mic este ingrijit, un prototip de experienta pozitiva, iubitoare. Acest prototip contine o experienta pozitiva a Sinelui (copilul ingrijit), o experienta pozitiva fata de persoana de ingrijire (mama atenta, grijulie) si o experienta afectiva pozitiva (placere, satietate).

Cand foamea revine, iar mama copilului nu este imediat disponibila, apare un prototip de experienta negativa, incluzand o experienta negativa a Sinelui (copilul frustrat, solicitant), o persoana neatenta, frustranta (mama indisponibila) si o experienta afectiva negativa de furie si, poate, spaima. In final, aceste doua experiente sunt internalizate ca doua seturi opuse de relatii, care constau dintr-o reprezentare a Sinelui, o reprezentare a persoanei si un afect care le leaga pe acestea doua.

Internalizarea mamei de catre copil, denumita de obicei introiectie, incepe cu senzatiiile fizice asociate cu prezenta mamei in timpul ingrijirilor, dar nu capata sens pana cand nu se dezvolta o granita intre interior si exterior. In jurul celei de-a saisprezecea luna de viata, imaginile izolate ale mamei se unesc, progresiv, intr-o reprezentare psihica durabila. In aceeasi perioada, se formeaza o reprezentare a Sinelui durabila, la inceput ca o reprezentare corporala si mai tarziu ca o compilatie de senzatii si experiente percepute ca apartinand copilului.