Toamna..si un copac

A venit toamna...si observ cum unele lucruri se schimba, cum altele raman la fel..Doar este un anotimp de "tranzitie", care ne permite noua, oameni, animale sau plante din zone temperate sa ne adaptam la conditiile mai vitrege ale iernii.

Se intampla lucruri interesante toamna..In primul rand se strange "recolta", este un moment bun cred eu pentru a face un bilant al resurselor, obiectivelor indeplinite pana acum, o mobilizare a "fortelor interioare" de care dispunem...precum fac animalele din padure, strangand rezerve pentru iarna.

Toamna aceasta m'am apucat sa strang semintele mici si negre ale unor floricele des intalnite in orasul meu. Le voi pastra pana la primavara, pentru spatiul din fata blocului. Anii precedenti admiram mereu cum alte blocuri au spatii ingrijite, spre deosebire de spatiul nostru..M'am hotarat sa fac ceva in privinta asta. Aerul rece ma invioreaza.

Este o perioada buna pentru meditatii, melancolii si nostalgii..pentru stat la fereastra sau in pat, pentru reverii si vise cu ochii deschisi..Aerul rece ma face mai introspectiva, o "intoarcere" in mine, in locuri calduroase

Este deasemenea o perioada buna pentru plimbari in parc, sau chiar opriri spontane in drumurile noastre zilnice. Ma opresc mai des in toamna aceasta, caci in alti ani nu observam transformarile subtile, si ma intristam ca nu am apucat sa miros, sa simt mai atent procesul tomnatic, sa ascult frunzele dansand in vant, sa vad cum in fiecare zi apar si dispar culori.

Ma intrebam in plimbarea din seara asta, cum m'as simtii daca as fi un copac..si mi-ar cadea frunzele. Daca m'ar durea, daca as fi trista..daca mi-ar fi frica, daca mi-as face griji in legatura cu iarna care vine..daca mi-ar parea rau dupa vara, daca as regreta ca nu am produs mai multe frunze, crengi, flori..Un copac este un bun ascultator..dar pe el, cine il asculta?

Cu astfel de ganduri, mergeam cu geaca inchisa bine de tot printr-un vant destul de puternic si un aer rece. Simteam frig in exterior, si cald in interior. Si privind in trecere un copac, am simtit brusc liniste..Nu imi mai pasa ca parul meu era "explodat", ca blugii imi stateau aiurea, ca nu aveam nici un ban in buzunar, ca nu facusem tot ce imi propusesem pe ziua de azi sau ca nu mai pot merge la plaja..afara e rece, in interior e cald.

Am gasit mai tarziu o carte despre stiinta "dendrocronologiei", care studiaza inelele anuale de crestere ale copacilor. Scria in prefata despre caracterul dual al arborelui: "ca si omul, arborele are dubla insusire de a fi atat cronicar, cat si cronica"..atat martor, cat si scriitor al unei autobiografii inscrisa in structura sa (in cazul copacului: lemnul) care inregistreaza cu fidelitate toate evenimentele exterioare sau modificari ale mediului care l-au influentat.

Cred ca pentru un copac mai importante decat frunzele, florile sau fructele sunt radacinilie, crengile, si in special tulpina, care continua sa creasca..si toamna, si iarna, si primavara, si vara.