Cu dependenta la lumina

Acum cand am raspuns comentariului de la celalalt post am gandit si scris E foarte adanca si afectiva relatia mea dependenta cu fumatul. Iar acest lucru m-a pus pe ganduri si din aceste ganduri iata a reiesit un alt mini- post .

Oricat de ciudat ar parea chiar am o relatie afectiva profunda cu fumatul, caci mult timp a fost singurul lucru pe care il puteam face fara a avea procese de constiinta, in sensul ca nu puteam manca, dar puteam fuma cat vroiam eu. Intr-un fel ca sa imi controlez piticii legati de mancare ma foloseam de ajutorul tigarilor si chiar functiona, evident caci nicotina suprima apetitul, sau cand simteam nevoia sa rontai ceva aiurea fumam si astfel controlam mancarea.

Deci intr-un fel, desi nocive, tigarile pentru mine o vreme au fost companioni de incredere si de aici relatia afectiva profunda si placerea nostalgica legata de fumat.

Acum ca nu mai am probleme cu mancarea, presupun ca pot incerca sa ma rup de acest alt obicei vicios si anume acesta cu fumatul, sincer cred ca ar fi fost mult mai usor pentru mine daca nu ar fi fost decat o dependenta fizica, cea provocata de nicotina adica, dar este si o dependenta spirituala, eu asociez tigarile cu ceva bun si de aici dilemele. Nu este o dependenta sociala caci eu nu prea socializez, insa recunosc ca imi lipsesc pauzele scurte si dese, cheia marilor succese dar le inlocuiesc eu cumva si pe dansele.

Ma gandesc sa vanez efectele ne-fumatului si sa va povestesc despre ele, asa, daca decideti sa va lasati, poate va va ajuta sa stiti prin ce au trecut si altii, respectiv moi . Va scriu si lucrurile bune, si cele rele, ca asa sunt eu mai impartiala din fire.