Estetic vs. Confortabil

Azi am vazut la o terasa (da, au inceput sa apara terasele ) niste scaune foarte estetice dar sub nici o forma confortabile...si am inceput sa ma gandesc...but why?!?
Eu cand ma duc undeva imi doresc ca acel scaun sa fie comod nu frumos...daca tre' sa stau protapita nush cum clar nu imi face placere sa fiu acolo...si gandurile au escalat, am inceput sa ma gandesc la pantofi

Eu acum inteleg de ce femeile au toleranta la durere de 9 ori mai mare decat barbatii, pentru ca noi suntem putin masochiste si de dragul esteticului ne chinuim in pantofi imposibili, in haine incomode, orice sa aratam bine, sexy, cum vreti sa ii spuneti.
Nush de ce am asa un feelin' ca ma veti uri dragele mele, dar e ok, va rog sa ma combateti daca nu sunteti de acord.

Gandindu-ma mi-am adus aminte de o scena dintr-un film: La un interviu de job vine o tipa super faina, super desteapta, toate alea. Dupa ce pleaca tipa cel care tinea interviul ii spune colegului sa o taie de pe lista ca nu e buna, iar acesta nu intelegea. Pai de ce, e frumoasa, e desteapta, e tot ce avem nevoie. Iar primul ii raspunde: Da, dar ai vazut ce pantofi purta? Trebuie sa fi extrem de nesigur ca sa te chinui in asemenea pantofi doar pentru a arata bine. (Tipa avea niste pantofi cu toc inalt, verzi din lac.)

Si ca si cum universul conspira atunci cand ma gandesc la ceva si imi mai aduce materiale, in timp ce meditam eu la acestea vad un panou mare publicitar la un magazin de incaltaminte care arata o tipa aranjata cum vrea sa muste dintr-un pantof din asta high-end si sloganul este:Care e slabiciunea ta?
Vedeti ce frumos speculeaza ei? Mancarea si pantofii Tz, tz, tz.

Nush...eu mereu aleg confortul, nu imi place sa ma supun eu pe mine la cazne doar pentru a crea o imagine pentru ceilalti...nu sunt o poza, sunt o persoana reala care merge, respira etc. ergo ma tratez pe mine ca pe o persoana, ca pe un subiect, nu un obiect.