Inca un negru mititel

Iata ca a venit si acel minunat moment din an in care negrii mititeti ca mine se retrag gloriosi pe cararile vacantelor lor. Vacante rare, vacante scurte, dar ce sa ii faci asta e viata in societatea moderna corporationista de consum uman.

Facem negrii mititei mari alintandu-le ego-ul, le dam doar doua saptamani libere pe an, ca deh, ce e prea mult prosteste, si la 35 de ani cand se scurtcircuiteaza din cauza zilelor de munca de 13 ore, ii denumim incapabili, inapti si incompetenti, ii dam la rebuturi si ne luam altii noi nouti sa ne satisfaca nevoile neumaniste.

Par rea? Sper ca nu doar par, caci sunt. Am vazut prea mult timp politica asta de burn-out and replace ca sa mai fiu inmanusata cand e vorba de ea. Acum in mod evident cu totii stim ca nu doar ei sunt de vina, si noi acceptam conditiile impuse, si noi agream tacit politicile lor, si noi ne vindem sufletele pentru un salariu, bunicel ce-i drept, doar ce naiba: Pain pays! but then again, la fel si prostitutia.

Dar sa nu fiu negativista, sa nu fiu rautacioasa caci deh ma duc in vacanta . Deci dragii mei daca voi scrie mai putin, sa nu credeti ca am disparut din peisaj, sa nu credeti ca m-am topit in neant, sa nu credeti ca am disparut ca magarul in ceata, caci nu este cazul, cum zice fratele meu Schwartzy: I'll be back!

Pana una alta va doresc numa bine in saptamana ce urmeaza, numa surprize de calibru si ma voi intoarce cu multe idei de post-uri din vacanta.

Cheers mates!