Mici placeri

Pentru ca ne petrecem prea mult timp vorbind despre altii, pentru ca ne petrecem prea mult timp condamnandu-ne propria persoana ca nu este suficient de asa si pe dincolo, pentru ca ne petrecem prea mult timp privind in afara si ignorand chemarile interiorului, azi m-am decis sa va povestesc despre una dintre micile mele placeri. O placere nevinovata, fara implicatii pentru ceilalti, o placere printre alte placeri, pe care poate o impartasesc si altii.

Cum alte doamne si domnisoare au placerea de a aduna pantofi sau rochii sau bijuterii sau mai stiu eu ce, eu am placerea de a aduna caiete. Insa, nu orice fel de caiete, ci caiete mari studentesti cu multe foi si coperti tari, daca se poate. Mi-a venit idea sa scriu acest post in urma celei mai recente achizitii. Ieri, intr-un targ de vechituri, plimbandu-ma printre obiectele expuse pe paturi si ziare, la un stand de carti, ratacite printre obiectele prafuite si umede se aflau si niste caiete vechi.

Poate va mai amintiti cum aratau pe vremuri caietele studentesti, putin mai mari decat un format A4, nu ca cele din ziua de azi colorate si vesele, ci cu coperti tari si gri, prinse cu sfoara si lipite, cu o hartie aspra si galbuie. Cand le-am vazut instantaneu am devenit interesata, iar pretul de 1 leu bucata le facea extrem de accesibile. Le-am ridicat si studiat cu ochi de expert, iar cand m-am convins ca nu sunt rupte sau mucegaite am scos banutii si le-am luat.

Dupa ce le-am luat foarte multumita le-am strans in brate si mi-am vazut de drum, cand intrebarea Ce ai de gand sa faci cu ele? a coborat la mine pe o raza de soare raspunsul a venit cat de sincer se poate Nu am nici cea mai vaga idee., dar ce stiam era ca le doream cu mine si ca prezenta lor in geanta imi dadea o stare de bine. Apoi am inceput sa ma gandesc. Am acasa o gramada de caiete, tocmai am primit cadou unul urias si superb, dar cumva tot mai era loc si de altele, si de acestea galbui si mirosind a statut. Am avut caiete pe care am inceput sa le folosesc dupa 8 ani de cand le-am cumparat (scriu pe ele data cand le cumpar sau primesc), ai zice ca ma pregatesc pentru o seceta de caiete.

Se spune ca pe masura ce inaintam in varsta obiceiurile si placerile se cristalizeaza si devin si mai fixe, pai daca este asa inseamna ca pe la vreo 80 de ani pot sa imi deschid propria papetarie.

Voi ce placeri mai altfel aveti?