Pentru ea e!

Aseara. Ultima calatorie cu bus-ul din acea zi lunga si altfel.

Nu prea mai am energie sa ma uit in jur dar totusi cineva imi atrage atentia.
Este un domn cu un fes sui pe cap, in salopeta albastra si cu o haina chinuita peste.
Mi-a atras atentia faptul ca acest domn avea o orhidee in mana, o orhidee mov aprins. L-am privit, mi-am zambit, si atat.

Dar nu s-a terminat aici

Domnul se ridica cu greu si atunci bag de seama ca este putin mai mult beut. In mod amuzant nu doar el imi atrage mie atentia ci si eu lui.
Se opreste in fata mea tinandu-se cu greu de o bara si balanganindu-se.
-Cat e ceasul?
Nu mai asteapta raspunsul meu si isi intinde gatul la aparatul de carduri din dreapta mea. Cand face asta simt un miros inecacios de alcool si ma retrag putin ca sa aiba loc.
Se retrage si el si ramane privindu-ma. La inceput nu stiu cum sa reactionez asa ca ma uit si eu la el.

- Eu am fost comandant sa stiti!
Modul emfatic si lunguiet al oamenilor beuti este in voga si ma amuza. Ii zambesc cu coltul gurii. Vazand ca ma uit in continuare la el continua.
- De fapt inca sunt comandant, si imi arata salopeta albastra.
- Chiar si acuma daca sar de pe varful celui mai inalt munte, si imi arata muntele cu mana, cad in picioare!
Deja acuma ii zambesc cu bunavointa.
- Sunt combinat cu nevasta Sefului.
Zambeste multumit.
- Dar ea e maritata...
Si ca si cum mi-ar impartatsi un secret, imi spune pe o voce joasa copilaroasa.
- Pentru ea e! Si imi arata complice orhideea mov pe care o proteja cu grija de toate clatinarile, ale lui si ale bus-ului.

Coboara. Cobor. Fiecare merge pe drumul sau.

Cand ma gasesc singura pe strada incep sa ii rad in voie domnului beut, fost comandant ce poate sari in picioare de pe varful celui mai inalt munte, combinat cu nevasta sefului care e maritata, si pentru ea, doar Pentru ea e! o orhidee mov.