Ce considerati a fi tradare intr-o relatie?
Ma gandesc. De obicei cand ni se adreseaza intrebari despre relatii, tindem sa le raspundem raportandu-ne la o relatie ideala, sau cel putin la cum vedem noi o relatie ideala. In opinia mea o relatie ideala este o relatie reala supra-simplificata in care, noi cei care o idealizam, avem maxim de avantaje. Numai ca relatiile implica doi oameni, poate fiecare cu propria relatie ideala in minte, in care fiecare obtine maxim de avantaje, ori dupa cum bine stim acest lucru este destul de greu de implinit.
Deci la inceputul relatiei, rareori vedem partenerul asa cum este el/ea, cu bune si rele, calitati si defecte, si tindem sa il idealizam in acelasi timp idealizand si relatia, creand in mintea noastra un construct in care proiectia se suprapune realului. Timpul trece, oamenii ie oameni, si proiectiile noastre incep sa paleasca lasand loc realului, care real poate fi foarte fain, dar care poate fi incompatibil cu ceea ce proiectasem noi, si ooops are loc o dez-amagire si ooops ne simtim tradati
. Acuma se pune intrebarea, ne-a tradat partenerul sau propria noastra idealizare? Raspunsul tind eu sa cred ca poate fi gasit chiar in tarlaua noastra. Un exemplu de tradare mai subtil.
Tradari din astea neaoshe ar fi inselatul, mintitul, actionatul pe ascuns, incalcarea promisiunilor, etc. ce stim cu totii, dar in opinia mea exista si alte tradari mult mai subtile, mult mai de durata si care uneori pot cauza la fel de mult rau ca si acestea brutale si dure. Ma refer la tradarile acelea gen picatura chinezeasca, nu brutale, nu dintr-o bucata si usor identificabile, ci gen indiferenta, neintelegere, lipsa de suport, singuratate in doi, lipsa de caldura si pasiune etc. pot fi multe.
In opinia mea si ele sunt la fel de importante ca si tradarile pe fata si uneori trebuie sa recunostem ca unele duc la celelalte, caci oamenii sunt tentati sa caute in alta parte ceea ce nu gasesc acasa, deci cam toate conteaza.
In opinia mea o relatie reusita este un mix creat de cei doi parteneri, iar relatia este ceea ce isi doresc ei sa fie, este un organism viu care are nevoie de multa grija si caldura, intelegere si deschidere pentru a creste si functiona.
Eu personal nu cred in tradare in cadrul unei relatii, eu nu o practic, nici subtil nici pe fata, but hey that might just be me. 
re: din cand in cand
Perfect de acord, din cand in cand nu se constituie intr-o tradare. Cu totii avem nevoie de spatiu personal, de timp cu noi insine etc., dar eu nu ma refeream la acestea, ma refeream la indiferenta, neintelegere, lipsa de suport, singuratate in doi, lipsa de caldura si pasiune ca si mod integrat de viata in relatie, nu ca episoade pasagere.
Interesant... Desi imi vine
Interesant...
Desi imi vine sa ma intreb ce inseamna o relatie reusita - una complet lipsita de tradari?
Eu nu as vedea indiferenta, indepartarea sau lipsa caldurii in cuplu ca un soi de tradare, pentru ca asta ar presupune o personalizare a vietii partenerului, ca si cum tot ce se intampla cu el are musai legatura cu mine.
Poate fi mai preocupat, mai absent, mai centrat pe sine, pe ceea ce se intampla in universul sau interior si exterior, care nu se reduce la mine. Faptul ca, din cand in cand, traieste mai mult in lumea lui, isi acorda siesi mai multa atentie, se iubeste mai mult pe sine (decat pe mine), eu nu o consider o tradare, dimpotriva o normalitate.
Uneori, legatura este foarte stransa si aprinsa, alteori se intinde, se dilueaza, fara a fi prin asta mai fragila.
Eu cred ca tradarea cea mai inutila este cea a propriei persoane, a propriilor dorinte, nevoi, sentimente, convingeri, a ceea ce reprezinta unicitate si singularitate in interior. Sa fii intr-o relatie in care te tradezi pe tine, poate sa-l doara cumplit si pe celalalt.
Post new comment