Zebra Alba si convertirea

Nu o data in viata Zebrei Albe apare problema spinoasa a convertirii. A convertirii in ce?, va veti intreba. Intr-o zebra dungata evident. Aceasta problema apare fie in procesul de crestere si descoperire de sine al Zebrei Albe, fie atunci cand Zebra Alba se intampla sa se indragosteasca de un dungat, caci da, s-a auzit si de asemenea cazuri in istoria Zebrelor Albe.

Atunci cand creste Zebra Alba nu stie foarte bine cine e, ce e, unde se plaseaza ea in regnul animal, care este rolul ei sau lipsa ei de rol, si uneori adopta modelul cel mai evident si anume acela de zebra cu dungi.

Astfel ca, avand abilitati mimetice foarte bune (care atunci cand va fi mare ii vor folosi la deghizare), Zebra Alba face si ea ce vede in jur si incearca sa intre in randul dungatilor. Dar, cel mai adesea, Zebra Alba face o descoperire care ii faramiteaza pseudo-normalitatea construita, si anume ca are limite. Ca nu poate face tot ceea ce fac suratele ei, ca ea cumva are nevoie de mai mult aer sa respire, ca in ea exista ceva de o intensitate si exigenta coplesitoare care nu ii permite sa parcurga aceeasi cale ca restul dungatilor.

Si atunci Zebra Alba se confrunta cu o dilema existentiala, cu o criza a convertirii, cu un moment de rascruce al alegerii de sine, si atunci apar legende despre Zebre Albe care s-au apucat de pictura la 30 de ani lasand totul in urma, despre Zebre Albe care au abandonat asteptari uriase pe care dungatii le aveau la ele si au facut o cotitura suprinzatoare, de neinchipuit si de neacceptat pentru dungatii ramasi muti de uimire.

In cel de-al doilea caz, cel al indragostirii este si mai complicat, caci de fel Zebrele Albe sunt niste fiinte foarte pasionale si intense, si simt absolut orice sentiment la un nivel minunat de paroxistic, astfel ca atunci cand ele se decid sa faca ceva cel mai probabil le va reusi, iar atunci cand o Zebra Alba incerca sa se converteasca intr-un dungat de dragul cuiva, poti stii sigur ca Zebra Alba chiar va incerca cu toata albiciunea ei.

Dar, caci totdeauna exista un dar, fiinta alba a zebrei nu poate fi inabusita si cel mai adesea dungatii ajung sa se piarda atat de mult in ea incat ajung sa nu mai inteleaga Zebra Alba deloc, ajung sa simta ca realitatea luminoasa e prea complicata, e prea greu de navigat prin ea si incep sa puna tot felul de presiuni pe Zebra Alba care initial avea cele mai bune intentii.

Astfel ca atunci cand Zebra Alba incepe sa se simta limitata, cand i-se cere sa stinga focul interior care o face de fapt sa fie cine e, care e de fapt esenta ei, astfel ca atunci e pusa in fata unei alegeri, alege albiciunea sinelui sau de Zebra alba sau alege un stil de viata care nu ii apartine, in care nu ar putea fi niciodata ea, care ar sfarsi prin a ii provoca o continua stare de neliniste si angoase.

Cel mai adesea Zebrele Albe se aleg pe sine, isi ingrijesc ranile, le ajuta sa se cicatrizeze cat mai frumos, invata lectia despre ceea ce sunt si merg albe si victorioase mai departe, adapostind in suflet mladita sperantei la albiciunea unei Zebre Albe ca si ele.