Zebra Alba si vecinii

Zebrei Albe nu ii plac vecinii din principiu. Nu are nimic cu ei, si ei sunt tot animale ca si ea, doar ca nu ii place foarte tare sa interactioneze cu ei, sa creeze legaturi de vecinatate.

Am putea spune ca Zebra Alba nu e foarte sociala, decat atat cat este neaparat nevoie, decat atunci cand este nevoie imperativ. Acest lucru nu este in mod necesar unul rau, doar ca este putin mai greu de inteles pentru celelalte zebre dungate care jinduiesc dupa compania multimii si care nu pot functiona solitar.

Zebra Alba este foarte posesiva cu spatiul ei si cu timpul ei, de aceea uneori recurge la cele mai fascinante metode sa le protejeze. Cand aude copitute pe drum si apare riscul unei intalniri neavenite ce ar putea fi urmata de o conversatie de complezenta si nedorita, Zebra Alba imediat intra in dispozitia de eludare si fie topaie repejor sa evite ciocnirea, fie se opreste si sta nemiscata pentru a se contopi cu peisajul.

Din nefericire nu exista nici o metoda perfecta de a te face invizibil, asa ca Zebra Alba, care in mod ciudat si de neinteles pentru ea este o companie foarte cautata, uneori trebuie sa se confrunte cu realitatea temeinica a vietii sociale, si atunci creativitatea ii este solicitata la maximum. Dar ce nu face o Zebra Alba pentru a isi proteja spatiul atat de pretios?!? Astfel ca uneori Zebra Alba le pare dungatilor agresiva si ursuza, aroganta si infatuata, ciudata si rautacioasa, dar ce nu stiu ei este ca Zebra Alba nu este nici unul dintre toate aceste lucruri, Zebra Alba este pur si simplu o Zebra Alba ce nu poate functiona in mijlocul multimii decat temporar si decat daca are propriul spatiu in aceasta multime.

Sunt greu de inteles la acest aspect Zebrele Albe si adesea cate un dungat se mai intreaba cand vede o Zebra cu niste dungi ciudate, parca pictate: Oare o fi bolnava surata aia de acolo din colt? Nu prea vorbeste, nu vine sa stea aici cu noi toti cum ar fi normal, desi... pare fericita, dar eu cred ca se preface... Nu vad cum ar putea fi o zebra fericita si linistita asa... in pace si solitudine... Ce ciudatenie...

Dar ce nu stiu dungatii este ca acea Zebra tacuta si cu ochii mari deschisi la tot ce e in jur, nu este o zebra ca toate celelalte, este o Zebra Alba, iar Zebrele Albe functioneaza altfel, au alt ritm, alta maniera de a fi, alte ganduri si alte himere, iar aceste lucruri nu pot fi intelese decat de catre o alta Zebra Alba, pentru dungati ele ramanand niste animalute ciudate si neadaptate la minunata lume sociala a dungatilor.

Si ce nu mai stiu ei este ca acest rol periferic pe care dungatii li-l atribuie este exact ce vor Zebrele Albe de la ei, si ce nu mai stiu ei este ca printre ei mereu se ascunde o Zebra Alba care atunci cand doreste se poate preface cu cea mai mare usurinta a fi dungata, dar fiind mereu fidela adevaratului sau mod de a fi, si anume o Zebra Alba.