Trec des pe lânga o biserica care are în curte o statuie. Un bust, mai precis. Statuia ctitorului, a unui controversat maresal român.
Nu ma dau în vânt dupa biserici, dupa statui sau dupa maresali români morti, controversati sau nu.
Ani de zile am trecut pe lânga respectiva statuie fara sa o vad macar.
Era doar o pata de culoare la periferia vederii mele. Iar despre personajul la care facea referire statuia nu stiam aproape nimic, pe vremea când am facut eu scoala generala nu îsi avea locul în cartile de istorie.
Într-o buna zi însa ceva stralucitor îmi atrase atentia. O cutie de tabla sofisticata, cu usitze, cu balamale, cu forme ergonomice acoperea pudic, grijuliu si bizar statuia. Mi-am continuat drumul dar statuia nu mai era undeva la periferia câmpului meu vizual ci ma urmarea tot timpul. Disonanta cognitiva îsi arata coltzii.
Am început astfel sa ma preocup de respectivul personaj, care, scos din manuale nu se lasa însa scos cu totul si cu totul si din constiinta românilor, si devenise între timp si subiect de dihonie cu unii congressmen-i americani care au neamuri din Nevada pâna-n Negev si sunt intens preocupati de manualele de istorie ale altora.
Interesul meu pentru istorie fiind doar conjuctural pâna la urma a scazut, inclusiv cel pentru pentru statuile atât de periculoase încât trebuie sa fie tinute încuiate. Asa ca pâna la urma am lasat-o cum a picat, adica în coada de peste si în cutie de tabla. Cu tot cu manuale alternative, cu congressmen-i care au neamuri în toata lumea si cu cutii de tabla.
Însa viata e nedreapta. Într-o zi trec împreuna cu un oaspete strain pe lânga biserica cu ctitorul de bronz bagat sub lacat. Oaspetele se opreste si ma întreaba curios ce reprezinta respectiva cutie. În timp ce caut rusinat o explicatie rapida si coerenta îmi scapa printre dintii insuficient de bine strânsi "Tzara lu' Papura-Voda". Oaspetele este intrigat de ceea ce suna a înjuratura, iar eu încerc sa dreg busuiocul si sa îi traduc expresia ceva gen "Land of..." dar traducatorul din mine este într-o situatie imposibila. Într-un moment de inspiratie îi raspund: "Unfinished Business". "Land of Unfinished Business".
Oaspetele strain se lumineaza la fatza. O, da, pe asta poate sa o priceapa, cu "unfinished business" a mai avut si el de-a face. Ce-i drept, nu ca în România, la fiecare colt de strada.
Din aceeasi categorie:
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Post new comment