Gastro-arheologie sentimentala

RDS-u' sux. Ca de obicei. Adica nu merge. Adica n-am nici TV ca sa imi incep ziua cu Monica Columbeanu, nici internet ca sa o incep cu un chat romantic si nici telefon ieftin ca sa imi deranjez prietenii la cafeaua de dimineata.

Singurul lucru care imi vine in minte este sa fac o excursie sentimentala in frigider ca imi mai rememorez zilele din urma, ale integrarii europene.

Pline de intamplari si semnificatii. Straturile de mancare din frigider reprezinta o contabilitate destul de fidela a perioadei din urma si care imi solicita toate simturile din plin. Kinestezic printr-o adevarata proba de maiestrie pentru manipularea teancurilor de vase si farfurii aflate intr-un echilibru neverosimil. Auditiv prin sound-ul newage dat de lovirea vaselor semi-goale. Olfactiv prin brutalitatea mirosurilor ne-pamantene.

Primul lucru care ma izbeste vizual si emotional e oala cu ciorba. E oala care m-a insotit in toata aceasta lunga calatorie a savarsirii europene, de la aprinderea primelor luminitze pe Magheru pana la Sf. Ion care marcheaza inceputul vacantei post-sarbatori. Cu o ciorba macho, fara subtilitati, aspra si dreapta, aspra ca si Sharia, o ciorba facuta sa hraneasca si nu sa dezmierde inutil limba. Nu stiu de ce dar cand vad oala de ciorba ma gandesc la Churchill, tipul ala care nu promitea decat lacrimi si sange. Cam asa promite si oala mea de ciorba si nu ma dezamageste niciodata.

Salata de vinete a disparut dintre noi prima. Pe vremea aceea ma simteam inca periferic, marginalizat, exclus. Apoi salata de beuf. Ma rog, nu era chiar de beuf, era de poulet, dar pe romaneste asa ii zice, "de beuf"...

Apoi s-a savarsit toba primita cadou. De la socru. Din porc ne-asomatizat, din ala i se citeste in momentul injunghierii groaza in priviri (porcului, nu socrului) ceea ce in mod tradional face toba buna. UE habar n-are cum se face toba buna.
Soriciul (de la acelasi porc ingrozit de acelasi socru) a avut o trecere rapida prin frigider. Cam de InterCity prin Halta Chitila. Cam ca presedintele Constantinescu prin istoria Romaniei. Trecere rapida si fara urme. Mi-i amintesc ca prin ceata. Si soriciul si pe Constantinescu. Ceata integrarii. A fost ultima generatie de sorici mai gros, ne-european. Si de presedinte care se plangea ca e haituit de servicii. Urmatorul sorici, care va fi produs intr-o tara deja europeana va fi probabil epilat, degrosat, va purta un certificat de calitate care va contine grosimea minima, maxima, medie si un avertisment cu "consumul excesiv de colagen dauneaza grav sanatatii". Iar socrul va fi fost si el deja demult europenizat si va purta un certificat de competenta. Daca va mai fi. Iar presedintii vor fi fost de mult integrati si ei in servicii. Iar serviciile vor fi fost de mult integrate si ele in Europa.

Ma uit in continuare nostalgic la sarmalele integrarii. Au fost bune dar cam seci. Cu fior de lasere de Piata Universitatii. Si dupa ce am mancat cateva (doar odata se integreaza omu', nu?) nu am mai simtit nevoia sa ma mai ating de ele.

Arheologul din mine vrea sa mearga mai departe, tot mai mult si cauta in straturi din ce in ce mai profunde ale frigiderului. Un suc de rosii cu multe E-uri. Aci suntem integrati de mult. Chemical Micula Brothers & Friends. Si niste masline care nu vor fi niciodata europene. Sunt turcesti. Vor ramane intotdeauna intr-un parteneriat special si extra-comunitar. Punem pariu?

Mai gasesc un borcan cu urme pietrificate de tahina pe margini, achizitionat probabil cu mult inainte ca Yasser Arafat sa fie otravit. Astia sunt chiar istorie, si Arafat si borcanul meu de tahina. Pun borcanul deoparte cu piosenia cuvenita, ca pe o urna.

In final gasesc si un tub de super-glue. Ce-o cauta lipiciul strident in peisajul lunar din interiorul frigiderului meu? A, da, pe el scrie ca trebuie pastrat in frigider. Si ca european ce sunt ar trebui sa fiu mai pragmatic, asa ca il pastrez, nu se stie ce oi putea reconditiona cu el.

Inchid cu ochii umezi si nelinistiti de viitor usa euro-frigiderului meu.


Din aceeasi categorie:

  1. Poveste despre suruburi si solutiile acestora
  2. Viata ca un bufet suedez
  3. Obama si guturaiul planetei
  4. Despre ursul crestin si formularea (mai) atenta a dorintelor
  5. Pagini de spleen psihologic
  6. Bookfest
  7. Ex xerox meis
  8. Glaciala si aviara
  9. Mission impossible
  10. Muenchhausen by proxy
  11. Lost
  12. Gastro-arheologie sentimentala
  13. Vecinii lui Pavlov
  14. Tzara lu' Unfinished Business
  15. Martisoare


Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/2043

nu am somn

: )) deci, povestea aceasta este de citit noaptea tarziu cand nu ai somn dar esti mort de oboseala... iti da impresia ca are sens ce scrie aici, defapt stii ca are sens dar esti prea obosit ca sa urmaresti tot.. Tongue citesc si mi se perinda prin fata ochilor imagini.. titlul, se potriveste de minune Smile
si e tarziu.. : ( si nu am somn

Post new comment

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.
CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
D
2
s
3
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 021.321.3.321 sau 075.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie