Eu cred ca suntem prea preocupati, in vremurile acestea cu timpul comprimat la maxim, de a merge in manutza cu acel sablon, al propriei viziuni..si din fuga, cu priviri aruncate la intamplare, sa vedem care din cei de langa noi se incadreaza in ''standarde''. Accept faptul ca fiecare dintre noi are un sistem al propriilor valori, greseala insa consta in faptul ca NU ESTE universal valabil.

Cand vom realiza asta, deja vom reusi sa-i intelegem pe multi dintre cei de langa noi.

santem diferiti, gandim diferit, avem principii diferite...de aici apar neconcordantele cred...daca este important,ar trebui sa ne asiguram ca santem intelesi si vb. despre acelas lucru...daca nu santem pe aceeasi lungime de unda, ascultam si ne vedem de drum..

Nu exista nici o urma de indoiala ca asa este!Am simtit-o pe pielea mea! Cateodata sufar, pentru ca nu sunt inteleasa, dar deseori ma amuz, apeland la intrebarea inocenta "Si eu ce-am zis?"

Cam asa se explica si "intentiile bune paveaza drumul spre iad?" :\"&

Mie asta mi-se intampla frecvent, oamenii sa vorbeasca despre ceva, eu sa zic ceva, si sa constat ca de fapt vorbim despre lucruri total diferite folosind aceleasi cuvinte. La inceput aveam senzatia ca am eu ceva probleme dar apoi m-am autocalibrat si mi-am dat seama ca in realitate conceptele mele difera si de aceea conversatia tinde sa o ia pe aratura, asa ca acum, cel mai adesea nu mai fac supozitii si ii las pe ei sa vorbeasca pana sunt sigura ca am inteles ce vor ei sa zica (asta cand am rabdare sa ii ascult si nu intru pe pilot automat de plictiseala).

Nu imi iese mereu, dar functioneaza adesea.