Despre balansoare si relatia de cuplu

Se spune ca un cuplu (adica un EL si o EA) avea ca pasiune sa se dea in balansoar. Poate ca datul pe balansoar le aducea aminte de copilarie, poate ca era o forma placuta de a-si petrece timpul impreuna, poate ca erau fosti ADHD-isti sau poate ca datul pe balansoar doar le simboliza una, alta. Balansoarul era banal, improvizat, nimic special, o simpla scandura asezata pe un bustean in garajul cuplului (erau un cuplu cu garaj), cu cei doi asezati fiecare la cate un capat al scandurii.

Dandu-se pe balansoar cei doi sporovaiau vrute si nevrute, balansatul era un excelent moment sa discute de-ale lor, lucruri care apartin cuplului. Lucrurile pareau clare, balasatul era o activitate colaborativa si placuta.

Intr-o buna zi unuia dintre ei (poate LUI, poate EI, cine mai stie?) i-a venit ideea sa faca o gluma, asa ca, folosindu-se de cele cateva kg in plus pe care le avea a blocat scandura cu partenerul pe pozitia "in aer". Ca gluma a fost in regula, insa repetandu-se foarte des "gluma" facea ca relatia bazata pe balansoar sa devina tot mai asimetrica. Asa ca partenerul aflat "in aer" s-a hotarat sa echilibreze jocul asezandu-si prin buzunare pietricele si alte obiecte grele, care in mod normal nu apartin jocului (si cuplului...)

Balanta era re-echilibrata temporar insa partenerul care a initiat jocul "eu sunt mai greu/important decat tine" s-a folosit la randul sau de propriile buzunare pentru a colectiona greutati si pentru a pastra asimetria relatiei de balans. Si tot asa.

Astfel, pe nesimtite, datul pe balansoar s-a transformat dintr-o activitate colaborativa intr-o activitate competitiva. Timpul trecea iar partenerii de balansoar duceau o viata tot mai chinuita de greutatile pe care le colectau cu sarg pentru a-si controla partenerul iar placerea jocului disparuse demult. Intr-o buna zi scandura care tot paraia de ceva vreme sub greutatea competitorilor s-a rupt aruncandu-i pe cei doi in doua directii diferite.

Cand o activitate colaborativa cum este balansatul se termina atat de brusc cu siguranta este un excelent prilej de bilant si auto-reflectie.

Nu stiu ce au facut mai departe cei doi parteneri. Poate ca au cautat o scandura noua, poate ca au incercat sa o repare pe cea veche sau daca pur si simplu poate ca au renuntat la balansoar, povestea nu ne mai spune din pacate nimic despre asta.

Pot doar sa presupun ca cei doi au inteles ca scandurile au si ele limitele lor si pot sa mai presupun ca inarmati cu aceasta informatie importanta in continuare cei doi au facut cea mai buna alegere pentru ei.

Din aceeasi categorie:

1. De ce se strica relatiile?
2. De ce ne este greu sa abordam necunoscuti?
3. Varsta fragilizeaza relatiile?
4. Psihoterapia de cuplu si iertarea
5. Este flirtul online o forma de infidelitate sau nu?
6. Povesti despre Fat-Frumos si Ileana Cosanzeana
7. Pot intradevar barbatii si femeile sa fie "doar" prieteni?
8. Corp vs fatza in cautarile barbatilor
9. Este ianuarie luna divorturilor?
10. Riscul de divort creste in functie de profesie
11. Numarul lui Dunbar si relatiile
12. Barbatii si femeile sunt afectati de infidelitate in mod diferit
13. Cat de mare poate sa fie "spatiul" personal intr-un cuplu?
14. 10 moduri creative de a utiliza gelozia
15. Despre balansoare si relatia de cuplu
16. Cum sa termini o relatie