Poveste despre ceea ce lipseste

O poveste germana ne spune ca un hangiu avea un han frumos, curat, ingrijit si cochet intr-un loc foarte bun, la o raspantie importanta a tinutului unde se afla.

Totul stralucea de curatenie, mancarea era excelenta, serviciile de asemenea iar preturile moderate. Si cu toate acestea hanul era mai tot timpul gol, ducea o lipsa cronica de clienti, care treceau pe langa han insetati, infometati, grabiti spre cele patru zari.

Din disperare hangiul s-a hotarat sa viziteze un intelept din tinut (un fel de "consultant", cum i-am zice noi in zilele noastre) pentru un sfat. A batut drumul lung pana la pestera in care traia inteleptul si i-a spus toata povestea sa.

Se astepta ca inteleptul sa il intrebe despre cum arata hanul sau cum este mancarea insa acesta l-a intrebat doar cum se numeste.

Pai "La Raspantia cu Patru Drumuri", cum sa se numeasca? Nu v-am spus ca se afla la Raspantia Cea Mare?

Da, a mormait inteleptul, oamenii vad mai degraba ceea ce lipseste decat ceea ce exista. Uite ce ai de facut: te duci acasa si ii schimbi numele hanului in "La Raspantia cu Cinci Drumuri". Faci o firma frumoasa cu noul nume si o atarni afara, sa fie cat mai vizibila.

Hangiul nostru, saracul, n-a inteles nimic si ar fi vrut sa mai intrebe ceva dar inteleptul era grabit si l-a dat afara. Pentru ca nu stia ce sa creada si sa faca (si inteleptii au ciudateniile lor) s-a hotarat sa incerce si reteta inteleptului, poate ca totusi era vreo magie ascunsa in aceasta.

Cand a ajuns acasa nici nu a mai intrat in han ci s-a dus direct la sopronul cu scule, a confectionat firma pe care a scris "La Raspantia cu Cinci Drumuri" si s-a apucat sa o bata in cuie in locul celei vechi. Cand inca mai batea un cui un drumet s-a oprit si i-a atras atentia: "Vezi ca ai gresit, ai scris Cinci Drumuri dar de fapt sunt doar patru. Dar ce han frumos ai, trec des pe aici insa nu l-am vazut niciodata."

Apoi drumetul a intrat curios, a baut ceva, a mancat ceva, a fost incantat de calitatea serviciilor si de preturile mici, l-a laudat pe hangiu si a spus ca va opri acolo ori de cate ori va avea ocazia.

Hangiul n-a apucat sa se bucure prea mult de primul sau client ca deja sala cea mare a hanului se umpluse de drumeti care se opreau sa ii spuna ca e ceva in neregula cu firma lui iar apoi erau incantati de curatenia din han. Obositi fiind cereau de mancare si de baut iar la sfarsit erau bucurosi de preturile mici.

Hangiul a inteles in cele din urma ce a vrut sa spuna inteleptul ca oamenii vad mai degraba ceea ce lipseste decat ceea ce este.

Iar eu am incalecat pe o firma asa, si v-am spus povestea despre hanul cel frumos asa.

Din aceeasi categorie:

1. Psihoterapie si consiliere gestalt
2. Poveste despre ceea ce lipseste
3. Despre iad, rai si diferenta nesemnificativa dintre ele
4. Despre puterea povestilor