Cu cateva exceptii evidente (psihoterapia de cuplu, psihoterapia copilului sau psihoterapia de familie, psihoterapia de grup) psihoterapia se presupune a fi o interactiune 1:1 intre psihoterapeut si clientul sau. Cu toate acestea insotitorii clientilor sunt o prezenta constanta in psihoterapie, fiecare terapeut se intalneste cu ei tot timpul.
Multi insotitori sunt prezenti inca inainte de prima intalnire, fiind cei care iau initiativa programarii primei sedinte. Alteori sunt prezenti la sedinte, exercitand o presiune constanta asupra terapiei.
Partea buna cu insotitorii clientilor este ca acestia ofera - prin simpla lor prezenta - informatii pretioase despre natura problemei sau dorinta de schimbare a clientului.
Clienti care vin la terapie doar pentru ca sotul/sotia/mama/tata/sora doresc acest lucru.
Clienti care vin la terapie doar pentru a avea o "confirmare stiintifica" a problemei lor din partea psihoterapeutului.
Partea proasta cu insotitorii clientilor este ca acestia intervin in bunul mers al terapiei si uneori impiedica o buna relatie terapeutica intre client si psihoterapeut. Uneori este dificil de inteles pentru parintele unui adolescent ca psihoterapia ramane totusi o relatie 1:1 intre adolescent si psihoterapeutul sau si ca principiul confidentialitatii se aplica si aici. Parintele este revoltat: "cum adica nu puteti sa imi spuneti ce discutati cu baiatul meu?" Iar baiatul, simtind prezenta invizibila a parintelui in cabinet se cenzureaza tot timpul...
De-a lungul timpului am dobandit bunul obicei de a lamuri pozitia si limitele insotitorilor chiar inainte de prima intalnire, la telefon. Daca programarea este facuta de altcineva decat viitorul client insist ca programarea si confirmarea programarii sa fie facute de client si nu de altcineva. Daca la prima intalnire clientul este insotit discut de la bun inceput despre confidentialitatea intalnirilor si importanta aliantei terapeutice. Incerc sa vin in intampinarea ingrijorarii nerostite a clientului ca usa cabinetului este mult prea subtire...
Daca insotitorul doreste sa fie implicat in mersul terapiei putem stabili unele sedinte si activitati comune. De exemplu partenerul unui client cu atacuri de panica poate invata tehnici simple prin care sa il ajute in timpul unui atac de panica. Sau putem stabili sa participe (activ) la unele sedinte de relaxare sau hipnoza.
Dar acestea sunt mai degraba exceptiile, psihoterapia ramane in continuare o relatie 1:1 intre psihoterapeut si clientul sau.
Din aceeasi categorie:
- [video] De ce nu au adultii grija de ei insisi?
- [video] Timpul nu inseamna bani, timpul inseamna alegere
- [video] Raspunsul lui Asimov
- [video] Despre schimbare
- Fericirea sta in constientizarea prezentului
- Ce joburi mai au psihologii?
- Cat de importanta este locatia cabinetului de psihoterapie?
- Este depresia o achizitie evolutiva?
- Ianuarie este luna mentoratului
- Femeile nu au simtul umorului?
- Sunteti prea grabit sau prea lent?
- Va faceti singuri cadouri?
- Este psihologia "feminizata"?
- Puteti citi mesajul cifrat?
- Ne facem publice promisiunile de Anul Nou sau nu?
- Timiditatea este un comportament dobandit
- Ce povesti spune cabinetul de psihoterapie?
- Cum sa stabilesc limite in relatii?
- Nume de caini
- Saptamana fara stres
- De ce cred ca scoala este importanta
- Despre separare vocala automata, CAPTCHA si alte nelinisti
- Genti si personalitate
- Scuze si multumiri
- L'esprit de l'escalier
- Despre doua feluri de frica
- Fiecare joc se joaca mutare cu mutare
- Uneori flacara noastra se stinge...
- Cadre de referinta
- Despre spatiu personal si dezvoltare personala
- Pisica fierarului nu se sperie de zgomot
- Traditiile sunt solutiile carora le-am uitat problemele
- Abstinenta de la 'social media' pentru psihoterapeuti?
- Ambivalenta lui "de ce"
- Adulti cu ADHD
- Cum ne exprimam furia?
- Ecopsihologia intre solastalgie si solifilie
- Despre adversitati, oportunitati si perle
- Clientii nu vor sa citeasca prea multe despre psihologul lor
- Cat de reala este durerea psihologica?
- Extraterestrii de langa noi
- "Accidente" in psihoterapie
- Cine are obsesia sanilor?
- Ce va deranjeaza la un narcisist?
- Ce e in neregula cu rezolutiile de anul nou?
- Muzica si sinuciderea
- Supratentorial
- Semi-obiceiuri
- Transferul este mult mai puternic atunci cand suntem obositi
- Femeile au standarde mai ridicate decat barbatii
- Despre oboseala si tipuri de oboseala
- Despre non-combat si contaminarea solutiilor
- Despre nume, prenume, pronume, politete si granite
- Care sunt punctele forte ale clientului meu?
- Despre insotitorii clientilor
- In general ajungeti unde v-ati propus la timp, mai devreme sau mai tarziu?
- Despre prejudecati si auto-negocierea prejudecatilor
- 13 fobii ale barbatului modern
- Narcisistii buni si narcisistii rai
- Nu este acelasi lucru cand doi spun acelasi lucru
- Liste de psihologi romani
- Care este cea mai deprimanta zi a saptamanii?
- Despre pierderi si plangeri
- Despre semafoare si dezamagiri
- Ghicitoare cu celebritati
- Daca e luni e deja vu
- Ciorile invata unele de la altele
- Psihoterapia Sperantei
- Psihiatrii se indeparteaza de serviciile de psihoterapie
- Puterea lui "deoarece"
- In continuare cu si despre stangaci
- Sunteti stangaci?
- De ce anume e nevoie pentru a face psihoterapie?
- "Monday Blues" sau Cea Mai Depresiva Zi A Anului
Trackback URL for this post:
http://www.psihoterapie.net/trackback/2850
n-am inteles partea cu "
n-am inteles partea cu " alteori sunt prezenti la sedinte". in terapie individuala? dar in rest bune indicatii, multumesc
Post new comment