imi pare bine ca cineva a pus punctul pe i.... intr-adevar mi-e sila/groaza sa ma uit la stiri pt ca indiferent ce zi am avut, se transforma automat in una proasta ceea ce mi se pare f grav este ca mama mea care in paranteza fie spus este f anxioasa- nu rateaza nici o crima nici un viol si nici o bataie sora cu moartea care se transmite detaliat pe - atentie- toate posturile poate cu mici diferentieri... mai mult decat atat ma suna sa-mi povesteasca cu lux de amanunte cum a cazut o fetita in fantana si a murit in timp ce incercau s-o scoata de acolo, concluzionand: " asa ca ai grija de raluca..." raluca e fetita mea si are 9 luni dar nu inteleg legatura, ce vrea sa-mi transmita? ca in bucuresti nu prea sunt fantani pe strada... in fine, ma mai documentez:) dar ideea principala e ca isi face rau si nu stiu cum s-o ajut...

Pe mine stirile de la ora cinci ma plictisesc, deci nu le urmaresc. In general, urmaresc stirile de pe posturile de nisa, in special cele economice dar si politice.
Altfel, atunci cand din intamplare imi administrez asemenea stiri, anxietatea insuflata de prezentarea adesea excesiva si hiperbolizata a nenorocirilor din lumea larga, nu ma atinge.
Dezinteresul fata de problemele altora face parte din mecanismul de aparare fata de agresivitatea acestui gen de stiri.
Cat despre "elodierea" - detalierea inutila si excesiva a evenimentelor, poate fi spectacolul care lipseste din viata anosta a unora dintre noi. Tabloidizarea televiziunilor si a presei in general, doar vin in intampinarea lenii de a gandi, a prostiei.
In lipsa de alte preocupari...

"sunt convins ca mintea mea, creierul meu, corpul meu nu sunt construite sa asimileze non-stop stiri traumatice"
Incep printr-un citat din articolul scris de Victor.La asta concluzie am ajuns si eu,era de ajuns suferinta si trecutul meu...nu aveam nevoie sa aud non-stop crime violuri sau talharii.Si,ciudat neciudat,dupa ce am renuntata sa ma mai uit la stiri parca multe din fricile mele usor usor au disparut.Initial a fost greu...pentru ca greierasul meu nu era invatat sa accepte lucruri pozitive si bune...insa acum nu mai suporta altceva.Se mai intampla accidental sa aud cate o stire dezastroasa,sincer mi se face pielea gaini...dar mai ciudat e ca nu inteleg cum sunt miliaone de oameni,printre care si parintii mei,care sunt implicati....adica trebuie sa vada in fiecare zii"stirile de la ora 5" cand numai lucruri negative se dau....efectiv le place sa vada suferinta.De ce oare? Stau si ma intreb...oare nu avem noi parte de destula suferinta....mai trebuie sa ne incarcam si cu a altora? Sincer eu ma uit la stiri atunci cand sunt campionatele mondiale..la vreun sport ceva...poate nu am avut timp sa vad ceva..si atunci e prezentata mai pe scurt ce s-a intamplat. e sg lucru care il mai urmaresc din categhoria stirilor.

Chestia asta o simt si eu. In afara de sex si nenorociri, nu prea mai vezi mare lucru la tv.

In primul rand trebuie sa spun ca este minunat post-ul, m-a uns la inima caci este excelent scris si punctat, si colac peste pupaza rezoneaza ca un cristal in mintea mea.

Urasc stirile. Da, recunosc ca le urasc. Le urasc pentru ca sunt non-stiri, ma agaseaza si exaspereaza limbajul excesiv de metaforic si liric menit sa ma faca pe mine tembespectatorul sa stau inghetata de frica in fotoliu haituita in minte de intrebari legate de cum voi face fata zilei de maine, crizei, somajului, secetei, codului galben, crimelor, oamenilor...

Nu pot sa ma uit la ele, imediat imi creste tensiunea si incep sa devin iritabila si iritata. Nu inteleg de ce nu pot prezenta intr-o maniera obiectiva -fara limbajul ala hiperbolizant in care prostitueaza figurile de stil- stiri pertinente si care chiar intereseaza.(?!?) Greu la deal cu boii mici!

Io nu sunt in target, refuz sa fiu in target, si refuz sa imi las poluate zilele de niste pseudo-profesionisti media.

Multumesc pentru post Victor a mers direct la casa sufletului!

La cat mai multe!