ste o stire care a facut repede inconjurul lumii: un militar american a deschis focul intr-o cazarma americana si si-a ucis 13 camarazi si a ranit alti 28. Pana aici nimic nou sub soare, nimic care sa para interesant. Camarazii lor, cazarmele lor, razboaiele lor, atrocitatile lor, alegerile lor.
Mie mi-a atras atentia insa faptul ca atacatorul era psihoterapeut iar cinci din cei ucisi erau la randul lor psihoterapeuti..
Nidal Malik Hasan, 39 de ani, psihiatru de meserie, se ocupa de mai multa vreme cu consilierea militarilor veniti din Iraq si Afghanistan.
De mai multa vreme armata SUA nu sta foarte bine la capitolul echilibru psihologic. Doar anul acesta 117 militari au decis sa se sinucida. Cei 408 psihiatri si psihoterapeuti, militari si angajati nu prea fac fata la cei 553.000 de militari activi. Iar daca ii scadem pe Nidal si cei cinci colegi lichidati au ramas doar 402...
Detalii biografice ale psihiatrului Nidal au fost intoarse de presa si public pe toate partile: era musulman, din parinti palestinieni, etc.
Adevarul s-ar putea sa fie mult mai simplu, fara legatura cu religia sau etnia: multi alti psihiatri, psihologi, terapeuti din armata americana au decis sa plece (ce-i drept, intr-o maniera mai putin spectaculoasa decat Nidal) pentru ca era prea mult. Mult prea mult.
Terapeutii din armata americana descriu o agenda cu peste 10 pacienti pe zi, cei mai multi cu traume cumplite, corpuri mutilate. 34.000 de pacienti cu stres post-traumatic are inregistrati in mod oficial armata SUA. Cosmarurile si atacurile de panica sunt cele mai frecvente, mai frecvente si mai banale decat guturaiul.
Unul dintre terapeutii care a reusit sa scape din acest cosmar, psihologul militar Bret A. Moore povesteste public despre problemele personale ale terapeutilor, despre burn-out, despre incapacitatea de a se mai conecta la problemele pacientilor lor, depre depresiile cu care se lupta.
Cazul unui terapeut militar care o ia razna si isi impusca colegii si pacientii la intamplare ii face acum pe multi americani, militari si civili deopotriva sa se intrebe "cu terapeutii nostri cine face terapie?"
Gandindu-ma in treacat la unele din fabricile de terapeuti de pe la noi, la calitatea lor si a organizatorilor lor nu pot decat sa ma bucur ca in Romania e dificil sa iti cumperi chiar si un pistol cu bile...
Din aceeasi categorie:
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Nidal Malik Hasan - psihoterapeutul ucigas
Am mai citit undeva stirea asta,insa acolo se spunea si ca respectivul ceruse renuntarea la profesia lui,insa nimeni nu i-a acordat atentie.
De aici incepe sa creasca vina tot mai mare a celor care se ocupa cu coordonarea armatei americane.Cum poti desemna pe cineva sa consilieze soldati care ii omoara propriul popor?
Ma refer la faptul ca era musulman,si este atat de cunoscut conflictul dintre cele doua culturi.Gandindu-ma la indoctrinarea religioasa de care o fi avut parte,inteleg foarte bine(desi nu o aprob,Doamne fereste!).
Voi ce credeti daca va ganditi la situatie din aceasta perspectiva?
cand oamenii o iau razna
Erena, saracutii soldati care isi vad camarazii mutilati, hmm, pentru o cauza nobila, adica, se lupta in Irak numai cauze nobile.
Sunt sigur ca si victimile acelor raiduri aeriene, aia negri fara maini si picioare, fara familie, fara o sansa de a mai duce o viata cat de cat apropiata de ceea ce noi numim normal, sunt sigur ca acele victime sunt si mai critice decat putem fi oricare dintre noi.
Consider ca termenul de "victima colaterala" a fost inventat de un las nenorocit care si-a adus el aminte, de ceva numit constiinta, si mai rau ca un animal, ce isi ingroapa rusinea cu pamant, gestul de a inventa un termen impersonal pentru durerea provocata de un conflict armat, cu rolul de a ingropa ceva din "natura" omului.
Suna cam extrem ce am scris, dar nu vreau decat sa subliniez ca multi dintre noi nu stim ce inseamna un razboi, nu stim ce inseamna sa stai de vorba cu oameni ce au participat la asa ceva. Dar sunt sigur ca ne putem imagina, ca este extrem de dificil sa consiliezi o persoana care a trecut sau trece prin asa ceva. Gandeste-te cum ai putea tu sa convingi un soldat, care ar veni la tine, infricosat de imaginile insangerate, eviscerate, imagini pe care a contribuit in a le insufleti, si ar veni sa-ti spuna ca-i speriat, si ca ii pare rau si ca nu mai vrea sa se intoarca acolo, dar totusi slujba ta e sa-l bati barbateste pe umar si sa-l faci apt de lupta pana cel tarziu a doua zi. Crezi ca e usor ?
Si terapeutii sunt tot oameni, cu un psihic la fel de sensibil ca al nostru, si nu cred ca exista o metoda full-proof pentru a-ti intari psihicul, asta depinde de fiecare om.
De aceea Victor in postul sau, atrage la final atentia asupra formarii si pregatirii terapeutilor din tara noastra, caci este posibil ca un terapeut roman sa se descurce nu tocmai excelent daca ar trebui sa consilieze 10 - 20 militari pe zi a caror slujba e sa imparta plumb in stanga si-n dreapta.
Norocul nostru ca avem pace, si vedem la stiri cat de performanta este "crema societatii" in vreme de pace, cat de mult si de bine stim sa ne valorificam resursele si potentialul uman, in ciuda faptului ca pe cer nu se vad avioane, iar primariile sunt tacute, nici o alarma anti-aeriana sau anti gaz nu rasuna.
Felicitari Victor pentru post, acum americanii dau vina pe faptul ca Nidal Hasan, frecventa o moschee la care in trecut si teroristii resposabili pt 9/11 s-ar fi inchinat. Sunt curios, se pare ca noi romanii nu avem asa mari fobii precum altii din tari mai dezvoltate, desi ni se tot baga pe gat fel si fel, gen gripa porcina , aviara, etc.
Ma intreb cum ar fi ca fiecare cetatean sa traiasca cu frica in san ca vecinul sau ar putea fi un terorist
Norocul nostru ca momentan ne rezumam la frica ca vecinul nostru ar putea fi mai citit sau mai educat sau mai civilizat ca noi
Nu ,nu este usor,dar stau si
Nu ,nu este usor,dar stau si ma gandesc daca iti iei un astfel de angajament ar trebui sa constientizezi ca ce e acolo te poate speria ,ca vei fi fortata sa faci anumite lucruri care nu le vrei.Si cel mai important lucru sa fi pregatit sufleteste si sa te gandesti ca tu vei fi socat acolo si ca nu vei avea luxul de a ramane socat va trebui sa ii ajuti pe alti.Eu una cam asa vad situatia.
Si am inteles ce vrea sa scoata victor in evidenta,ca stam cam prost la capitolul psihologi ...dar traim in Ro,lumea inca aici crede ca daca mergi la psiholog esti nebun,nu are inca cine sa te pregateasca....cu toate ca ar fi de asteptata ca in 20 de ani sa se fi schimmbat un pic lucrurile.
re:cand terapeutii o iau razna
Citind ce ai scris pe aici Victor vin eu pe tine sa te intreb (ca faci parte din categoria terapeutilor )daca terapeutul o ia razna apoi cel care sufera de anumite mutilari,acei soldati care isi vad camarazi mutilati si morti ce ar trebui sa faca?
Poate sunt eu cam dura si critic dar chiar am o mie de intrebari in cap referitor la chestia asta.
re: acei soldati ce ar trebui sa faca?
Erena,
daca as vrea sa fac pe cinicul as putea spune ca soldatii ar putea - odata la patru ani - sa se concentreze un pic mai bine la procesul democratic al votului, SUA raman - 'tehnic' vorbind o tara democratica. Chiar si soldatii traumatizati pot vota. Dar pentru ca nu vreau sa fiu cinic nu am sa spun una ca asta...
Post new comment