s vrea sa continui postingul initial De unde stiu ca psihoterapeutul meu (nu) este un psihoterapeut bun? cu alte cateva posibile semnale de alarma:
5. Psihoterapeutul dvs. se concentreaza pe propriile lui nevoi psihologice in relatia cu dvs.
Poate nu v-ati dat seama inca dar este vorba totusi despre psihoterapia dvs. si nu a psihoterapeutului dvs. 
Iar psihoterapia dvs. se centreaza pe nevoile dvs. si nu ale terapeutului.
Relatia terapeutica nu este o relatie simetrica ci una foarte specializata care va are pe dvs. in centru, ca actor principal. Doar un psihoterapeut neprofesionist ar aduce intr-o terapie nevoile lui la concurenta cu nevoile dvs.
6. Psihoterapeutul dvs. va dezvaluie ca nu a urmat niciodata el insusi o terapie personala.
Ati avea incredere intr-un mecanic auto care nu este el insusi sofer? Da, are o legatura cu punctul 5.
Un psihoterapeut care nu a urmat el insusi o terapie personala este un terapeut incomplet, care oricat ar fi de bine pregatit teoretic va avea permanent "pete oarbe" din personalitatea sa care vor influenta negativ terapia dvs. Un psihoterapeut care nu a urmat el insusi o terapie personala nu este pe deplin constient de nevoile sale, de limitele sale.
Desi in acest moment o terapie personala face parte din exigentele majoritatii scolilor de psihoterapie din Romania exista inca multi psihoterapeuti, in special din cei mai in varsta, certificati prin procedul de grandparenting care nu respecta aceasta conditie.
Un psihoterapeut care nu a stat la randul sau in scaunul clientului nu va intelege usor dificultatile prin care treceti.
7. Psihoterapeutul dvs. incearca sa se imprieteneasca cu dvs.
Psihoterapia NU este prietenie. Psihoterapia se bazeaza pe o relatie speciala in care cei doi colaboreaza (prin "alianta terapeutica") pentru rezolvarea problemelor unui dintre ei si anume clientul.
Relatia de prietenie nu ar face decat sa complice lucrurile fara sa aduca ceva bun in psihoterapie.
8. Psihoterapeutul dvs. va propune un contact si in afara sedintelor de psihoterapie, sau accepta o asemenea propunere venita din partea dvs.
Un contact in afara sedintelor de psihoterapie deschide poarta catre relatii duale. Relatiile duale, adica acele relatii in care protagonistii joaca mai multe roluri ingreuneaza psihoterapia pana la a o face imposibila. Un psihoterapeut bun se va concentra pe singurul rol care conteaza, cel de psihoterapeut si va evita alte contacte si alte roluri.
Din aceeasi categorie:
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Au raspuns la intrebari in ultimele 7 zile:
prietenie/psihoterapie
ma gandesc la cazul psihoterapeutului aflat la inceputul practicii..cand alegem un psihoterapeut tinem cont si de experienta..dar daca aceasta nu exista? de multe ori se apeleaza la prieteni, prieteni sau cunoscuti ai piretenilor, in speranta ca printre acestia se va gasi cineva aflat in dificultate care are nevoie de ajutor specializat. problema este ca, in aceste cazuri, din start clientul are o imagine, un mod de raportare cu psihoterapeutul format anterior terapiei. am auzit chiar de o *metoda, ritual: cat dureaza sedinta, pe masa este pus un obiect care simbolizeaza faptul ca o persoana este in rolul de psihoterapeut si cealalta in rolul de client..dupa terminarea sedintei se revine la raporturile si rolurile initiale. nu stiu cat de eficient este acest stil, ma gandesc ca oricat de superficial s-ar cunoaste cei doi, un simplu obiect nu poate dezactiva unele atitudini si activa altele, *temporal..
re: sa gasesti un psihoterapeut bun
Ok, haideti sa luam pe rand:
Va multumesc pentru comentariu. Ma bucur ca exista oameni dispusi sa discute pe aceasta tema.
feedback
iaca imi aduc si eu contributia la acest topic din pozitia de "veteran" cu peste 20 de sedinte de psihoterapie la activ:)
in primul rand sa gasesti un psihoterapeut bun e mai greu decat pare la prima vedere, iar sa stai sa sapi pana gasesti unul (bun) in conditiile in care esti deja in sit de criza (depresia maxima, anxietatea tropaie, simptome variate isi fac de cap) este extrem de dificil. dar eu zic ca merita:)
prin urmare din categoria "asa nu" colectate din proprie experienta:
critica excesiva a altor forme de psihoterapie in afara de cea practicata de respectivul, aroganta, grandomanie (la asta sincer nu ma asteptam sunt adjective care mi se par complet incompatibile cu meseria de psihoterapeut), datul afara pe usa in mijlocul frazei pt ca a expirat timpul (nu ma intelegeti gresit, nu ma astept la acte caritabile, stiu ca sunt pacienti care asteapta dupa mine, insa nu e matematica, 2-3 minute in plus ca faci o incheiere mi se pare rezonabil mai ales ca si tu ca pacient te organizezi mai bine cu timpul si nu mai apar astfel de situatii), amanarea dorintelor pacientului pe motiv ca psihoterapeutul este implicat in alte activitati ( cursuri, seminarii care il suprasolicita)
exemplu concret: acum o luna mi-am exprimat dorinta de a face niste teste de evaluare dar am fost amanata pe motivul de mai sus.
si acum durerea cea mare: ce faci cand gasesti un psihoterapeut bun cu care rezonezi dar rezultatele intarzie sa apara? adik e ok ca proces de autocunoastere, dezvoltare personala, etc dar problema/ simptomul pt care te-ai dus si care te doare cel mai tare ramane fix la fel? insisti? renunti? unde incepe lasitatea si unde se termina incapatanarea prosteasca?
Post new comment