Fereste-te de omul unei singure carti

mi place mult "gandul zilei" de ieri: "Fereste-te de omul unei singure carti".

Pot doar sa presupun ca din cauza "oamenilor unei singure carti" au existat Cruciadele, Auschwitz, Gulagul, masacrele din Gaza sau World Trade Center.

Fireste, in fiecare caz vorbim de o alta Carte Unica. Si geloasa pe alte carti

Pentru ca Gulagul, masacrele din Gaza etc ma intereseaza mai putin sunt tentat (deh, tentatiile...) sa reformulez acest gand intr-o forma ceva mai apropiata de preocuparile mele, cum ar fi "Fereste-te de psihoterapeutul unei singure carti".

Am un amic, tot psihoterapeut, care ani de zile a cam fost "omul unei singure carti". Carte de psihoterapie, despre asta vorbim. Pentru ca este un tip inteligent amicul meu a reusit sa iasa din 'inchisoarea cognitiva' pe care si-o crease singur, insa iesirea asta i-a luat vreo cativa ani si ceva eforturi. Eu cred ca a devenit un psihoterapeut mai bun de atunci si asta e si parerea lui.

Din cand in cand observ cu o oarecare tristete nu lipsita de ingrijorare alti colegi de breasla care par si ei a fi oameni ai unei singure carti. Poate ca asa au fost tot timpul, poate ca le este mult mai usor sa fie oamenii unei singure carti, poate ca li se pare ca 'da bine' imaginea de "om dintr-o singura bucata" adica "om dintr-o singura carte". Spre deosebire de amicul meu nici macar nu isi pun problema cum arata lumea distribuita de-a lungul a mai multe carti.

Incerc sa fac un exercitiu de imaginatie despre cum e sa vezi lucrurile printr-o singura carte. Cred ca dobandesti un fel de tunnel vision care te securizeaza. Fara dileme, fara eforturi de armoniza puncte de vedere diferite.

Oricum ar fi banuiesc ca a fi "omul unei singure carti" e mama tuturor intolerantelor.

Iar psihoterapeut intolerant e deja o contradictie de termeni.