Psihoterapia este o calatorie

e curand un client mi-a spus ceva ce mi-a atras atentia. Mi-a spus ca in viata reala, din afara cabinetului se simte "deconectat" de ceea ce discutam, ne propunem, obtinem. Ca si cum ar fi doua lumi separate. Lucruri care in cabinetul de psihoterapie functioneaza (pentru el) in exteriorul cabinetului de psihoterapie inceteaza sa mai functioneze.

Si, evident, el nu si-a propus sa functioneze bine doar in cabinetul de psihoterapie ci si in exteriorul lui. Mai ales in exteriorul lui.

Mi-au atras atentia spusele lui pentru ca in cele cateva luni de cand ne intalnim mie progresele mi s-au parut evidente. Insa eu ma intalnesc cu clientul meu doar in cabinet asa ca nu am cum sa stiu cum functioneaza el in lumea reala, cea din exteriorul cabinetului.

Mi s-a parut inutil sa discutam despre responsabilitate personala, implicare etc. Clientul meu este o persoana inteligenta si stie foarte bine toate aceste lucruri. Asa ca discutia a pornit de la ideea ca psihoterapia inseamna schimbare iar schimbarea este un drum, un proces, in nici un caz un punct terminus. Psihoterapia este o calatorie.

Clientului meu i-a placut imaginea calatoriei, in care se regaseau rezonabil si problemele lui ("stiu unde sunt acum, stiu unde eram, stiu unde vreau sa ajung"), ma regaseam si eu (cu voia dvs., ultimul pe lista ) pe post de insotitor/ghid constiicios & binevoitor.

Atunci cand vorbim de o calatorie vrem sa evitam sa privim cabinetul de psihoterapie ca pe un fel de padure deasa, un loc ciudat si lugubru unde te poti rataci usor. Chiar si cu un ghid binevoitor alaturi In plus, nu cabinetul de psihoterapie este locul in care loc calatoria. Cabinetul este mai degraba locul in care se fac planurile, se stabilesc hartile, se fac bilanturile. Calatoria are loc in lumea reala.

Avand o calatorie de facut ne-am hotarat sa definim impreuna cateva elemente de baza ale unei calatorii simple, sanatoase, functionale si satisfacatoare:

1. Sa ai o destinatie clara

Daca vorbim de paduri dese e bine sa avem o idee despre CE anume cautam acolo. De ce merg in padure? Ce anume imi poate oferi padurea?. Ce caut de fapt?

2. Sa ai un plan

Daca nu ai un plan altcineva te va include in planul lui. Inclusiv un ghid angajat de tine care poate si-ar dori un alt ritm al excursiei decat iti doresti tu.

Un plan poate include momente de respiro, drumuri alternative. Un plan indeamna la un anumit realism in fixarea etapelor drumului.
A avea un plan este un obicei care merge foarte bine impreuna cu un "jurnal de bord" in care inregistram progresele si "accidentele" de pe traseu. Un plan functioneaza si ca instrument motivational atunci cand suntem descurajati. Uneori este suficient sa il (re)citim.

3. Sa inregistrezi detaliile calatoriei

Se spune ca tot ceea ce poate fi masurat se imbunatateste. Pentru asta s-a inventat jurnalul. O psihoterapie poate fi o calatorie lunga si plina de peripetii iar aici micile detalii (bine notate in jurnal) pot face diferenta. Solutii pe care le-am incercat si nu au mers. Solutii pe care le-am incercat, au mers dar au costuri ridicate. Resurse. Modele. Etc.

3. Sa ramai pe cursul pe care ti l-ai stabilit

O calatorie este plina de neprevazut, asta face parte din farmecul ei. O schimbare poate intalni obstacole mai mici sau mari din cele mai neasteptate locuri. Cei care calatoresc frecvent (si le plac calatoriile) invata sa improvizeze si sa nu mai ia in tragic o eventuala intrerupere temporara a calatoriei.

Important e sa pastram cursul.

O calatorie se refera, tehnic vorbind la a ajunge din punctul A in punctul B.

Psihoterapia poate fi o calatorie fascinanta cu conditia sa nu ne limitam la discutiile din "camera hartilor" ci sa navigam cu mult curaj cu ajutorul acestor harti in lumea reala.