Dependenta de internet si depresia

Cred ca orice invat poate avea si dezvat. Daca poti sa-ti impui sa citesti o carte,decat sa stai ore in sir pe net,daca ai prieteni carora le ceri ajutorul si ti-l si pot da,cu care sa iesi la o plimbare,la cre sa mergi sau sa-ti vina in vizita,si care sa "te deranjeze" de la escapadele de pe net,sigur poti scapa de "dependenta". Aici ca in orice "dependenta" cred ca un rol foarte important este cat de hotarati putem fi de a face ceea ce trebuie si e bine pentru viata noastra,pentru noi.
Dependenta de intenet e adevarat,poate duce cred , relativ,usor spre depresie in functie de cat timp ii aloci,de ce site-uri accesezi,cu cine intri in contact,ce "relatii intretii ".
Dar si invers cred ca este la fel de valabil....Depresia poate duce la utilizarea "abuziva" a internetului,unde poti usor sa-ti ascunzi identitatea adevarata,sa cauti intelegere,incredere,oameni care sa-ti impartaseasca gandurile,sau.....NU. si atunci evident ca depresia creste.Iar cautarile pe internet.....dureaza ore...e ca si jocurile de noroc,daca nu azi poate maine voi gasi ceea ce caut....
Dupa parerea mea subiectul acesta poate fi impartit usor in doua : oameni care fac din internet o obsesie si atunci,izolarea care se produce intre ei si prieteni,cunostinte,societate,incepe sa-i limiteze,devin constienti de acest lucru cand incearca sa reia legaturile cu prietenii,care au inaintat , au evoluat ,iar ei se pot simti ramasi in urma,iar societatea nici nu te iarta,sa fim drepti,ca-i privim cu o oarecare curiozitate,dupa care urmeaza barfele lungi si apasatoare ,sosostelile care nu au cum sa nu fie vizibile,evident si o conversatie sumara,dupa care il izolam si ....asa apare depresia pentru cel care a devenit dependent de internet.

Invers....depresivul care devine dependent de internet,eu il asociez cu alcoolicii,care isi ineca "necazul" in alcool deci care fac asemeni,isi gaseste o comunitate in care se simte inteles,doar obiceiul,sau forma de refugiu difera.Problema este ca depresia nu va disparea decat in mintea lor, poate,pentru ca de fapt izolarea il va duce la o si mai mare depresie si neintelegere.
Dar si intr-un caz si in celalalt poti sa- ajuti si sa intervii numai daca cei in cauza recunosc,deci sunt constienti ca au o problema si vor sa fie ajutati,daca nu......e mai greu daca nu imposibil sa fie ajutati.

Intr-o oarecare masura cred ca toti suntem dependenti de internet,sau de orice altceva,e bine insa sa nu facem din asta ceva vital,ceva de care sa nu ne putem lipsi.

In astfel de situatii e bine sa apeleze la un psiholog,dar...la noi in tara psihologul inca nu este vazut in adevara lui lumina si valoare.

E doar o parere...nu trebuie sa fie nici adevarata nici impartasita.

Cei care suferiti ori de una ori de alta,e bine cred sa ceara ajutor in astfel de situatii si sa-si dea toata silinta sa si colaboreze cu cei care sunt dispusi sa-i ajute.

De ce mă consider dependentă de internet? pentru că primul lucru pe care-l fac atunci când ajung acasă e să pornesc calculatorul. Nu mă schimb în ceva mai comod, nu mănânc, nu mă pun în pat oricât de obosită aş fi....pornesc calculatorul, care mă aşteaptă în stand by . Calculatorul e cel mai bun prieten al meu, cel mai fidel companion. Şi am stări de tristeţe pentru că, deşi eu însămi m-am izolat de ceilalţi, mă simt totuşi singură. Poate nu e doar calculatorul meu vinovat...poate şi calculatorul celorlalţi îşi are rolul lui aici, dar interacţiunile mele cu alţi oameni se reduc la ceea ce e strict necesar. Dacă văd vreo legătură între internet şi stările mele? În nici un caz!