n zile ca acestea in care traditiile sunt mai prezente decat de obicei imi aduc aminte de aforismul care spune ca "traditiile sunt solutiile carora le-am uitat problemele".
Suna bine. Suna pozitiv. Suna aproape... terapeutic 
In cabinetul de psihoterapie inlocuiesc insa cuvantul "traditie" cu cuvantul "simptom". Adica "simptomul este solutia careia i-am uitat problema". © Psihoterapie Net
Nici un terapeut - indiferent de orientarea terapeutica - nu poate ramane indiferent la beneficiile secundare ale simptomului. Beneficiile secundare ale simptomului reprezinta exact partea de "solutie" din ecuatie. O solutie veche, la o problema la fel de veche care poate a si disparut demult. Solutia insa nu a disparut, ramane activa in colectia noastra de solutii.
Pe o plaja pe care obisnuiam sa merg mai demult exista un bloc ciudat si deranjant de beton, o cazemata, care ocupa loc pe o plaja oricum mult prea mica. Cazemata se umplea de alge si scoici care in descompunere miroseau urat. Cazemata respectiva, care ma deranja si pe mine si pe multi altii era de fapt doar o fosta solutie la o problema mai veche, pe vremea cand era o idee buna sa te poti adaposti undeva de gloantele venite de pe mare. Problema disparuse demult insa vechea solutie (=cazemata) era in continuare prezenta si deranjanta.
Nu intotdeauna este usor de acceptat ca ceva ce ne deranjeaza, cum ar fi un bloc de beton sau un simptom ne-a adus candva beneficii. Nu intotdeauna sunt usor de identificat beneficiile respective, trecute sau prezente. Dar beneficiile sunt o parte a ecuatiei simptomului si daca vrem sa o rezolvam va trebui sa tinem cont de ele.
Dupa cum ziceam mai devreme traditiile/simptomele/cazematele sunt solutiile carora le-am uitat problemele.
Voi aveti vreo solutie careia i-ati uitat problema? © Psihoterapie Net
schimbare
foarte bine spus
traditiile astea au ceva "in spate".. au avut un folos. intreb de ce si tot primesc raspuns evaziv "asa se face" insotit de un zambet larg. nu sunt prea credincioasa si nu am simtit nevoia sa caut.
oricum... pot sa spun din experienta ca am gasit diverse atitudini substitut pentru unele neajunsuri.
obisnuiesc sa analizez mult, dar in momentul in care simt ca solutia/ideea este "verificata" (in primul rand teoretic), nu o mai contest ulterior. mi s-a intamplat totusi sa rememorez - principiul si situatia care l-a generat si pentru ca unele sunt vechi si nu mai am aceleasi trairi, nu-mi pot aminti. ma deranjeaza ca nu-mi amintesc de ce l-am "declarat" incontestabil.
nu spun ca acestea(atitudinile complementare) nu au utilitatea lor, dar au utilitate atata timp cat "situatia" si "atitudinea" se "sprijina" una pe alta. ca un cuplu de forte.
bine ca nu am probleme importante, si imi e permis sa gresesc. (atata timp cat ma priveste numai pe mine). in fine, ideea e ca, incerc sa-mi amintesc, altfel stiu ca risc sa persist in greseala/dezechilibru sau chiar sa incerc sa restabilesc bazele vechiului sistem fara sa-mi dau seama.
nu uitati sa va amintiti : )
Post new comment