eri, 1 aprilie a fost ziua pacalelilor. Am fost tentat sa scriu un posting-farsa aici. Oscilam intre a anunta ca Psihoterapie Net a fost preluat de un grup de investitori chinezi care vor sa isi promoveze aici gama lor de creioane cu guma sau de a anunta ca s-a gasit un manuscris necunoscut al lui Freud in care recunostea public ca si-a inventat metoda doar pentru a scapa de plictiseala vietii de obscur medic vienez. 
M-am gandit insa ca nu are rost sa imi irit inutil vizitatorii, nici pe consumatorii de creioane cu guma, nici pe consumatorii de freudism.
Insa tot incercand sa rezist tentatiei de a face o pacaleala de 1 aprilie am inceput sa ma gandesc daca nu cumva pacalelile pe care le facem (sau vrem sa le facem) nu spun cate ceva despre noi si despre cum ii vedem pe 'pacaliti'. De pilda ca eu nu sunt un fan al creioanelor cu guma sau al freudismului. Sau poate ca orice pacaleala este in sine o mica agresivitate bine deghizata si dozata. Perfect acceptabila social. Mai ales ca nu se intampla decat o singura zi pe an. 1/365. Adica aprox. 0,27% din zilele noastre
Citeam pe net despre tot felul de farse facute ieri. Intr-o firma s-au distribuit invitatii de nunta false pentru o doamna care si-ar fi dorit mult niste invitatii de nunta autentice. Sau despre emailuri false care veneau in intampinarea unor dorinte ale destinatarilor (avansari, oferte etc.)
Asa cum un cadou spune multe despre cum il vede cel face cadoul pe destinatarul cadoului tot asa o farsa spune cate ceva despre cum o vede 'autorul' pe 'victima'.
Ati facut farse ieri? Ati fost victime ale farselor? Vreti sa vorbiti despre asta?
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Postarea asta a ta m-a
Postarea asta a ta m-a provocat, pentru ca si eu m-am gandit ieri sa fac o farsa... unui psihanalist... cu care nu prea ma mai inteleg de ceva timp. Asa ca iti dau dreptate, se poate ascunde o doza de agresivitate - gandindu-ma daca sa imi duc sau nu planul la bun sfarsit, am ajuns la aceeasi concluzie.
Pana la urma am ajuns totusi la intalnirea cu el si am iesit dupa cateva minute, trantind usa in urma mea si intrebandu-ma pentru ce l-am tot platit atata vreme. Oare nu a fost o farsa toata perioada asta in care am avut relatia terapeutica ?
De fapt, lucrurile nu stau chiar asa, pana la urma daca e sa fiu sincera ne-am si distrat copios in cadrul acestei colaborari, dar altfel se pare ca acum am ajuns amandoi la capatul rabdarii... prea multe frustrari.
Noi doi ne cunoastem, am avut cateva sedinte impreuna. Am apreciat deschiderea si seriozitatea de care ai dat dovada in cabinet, dar au invins sentimentele pentru psihanalist, cu care lucram in acea perioada si la care intentionam sa renunt.
Presupun ca esti curios ca psihoterapeut ce mai face un fost pacient. Cuvantul cheie cu care ma poti recunoaste este : povestea cu fluturasul. Sunt sigura ca te-a nedumerit... dar nu pot desigur povesti mai multe aici.
Sa stii ca sunt cu mult mai bine decat in perioada cand ne-am cunoscut, doar ca nu mi-am rezolvat nici pana acum cine stie ce din problemele pentru care am ajuns in cabinetul lui... ci cu totul altele.
Posibil ma voi muta la o alta persoana psihoterapeut, pe care am cunoscut-o recent si cu care am simtit ca as putea obtine rezultate mai bune. Piata psihoterapeutilor este liberalizata, indiferent de sentimente...
Psihoterapeutii astia de orientare freudiana sau cel putin acesta al meu (in relatie sau nu cu mine, n-am de unde sa stiu) sunt cu adevarat periculosi, nu scapi asa usor de ei... Dar cred ca ma va lasa sa plec, am reusit sa il enervez la culme de data asta, cred eu.
Imi place mult blogul tau si iti doresc succes mai departe cu el, precum si in activitatea ta de psihoterapeut. Si, cine stie, poate ne vom mai revedea. Daca nu cumva, dupa toate astea, nu te-am facut sa gandesti deja ce bine ca nu ti-am ramas pacienta.
Iti doresc Paste fericit ! alaturi de cei dragi.
pentru ca si eu m-am gandit ieri sa fac o farsa.....
uau !
interesant, interesant......
draga vizitatoare,
nu ne spui ce farsa intentionai sa-i faci psihoterapeutului tau ?
faptul ca ai iesit dupa cateva minute din cabinet "trantind usa in urma mea si intrebandu-ma pentru ce l-am tot platit atata vreme " inseamna ca n-ai mai facut nicio farsa, nu ? lumineaza-ne
irina
Farsa
"Farsa" ar fi constat in faptul de a nu ajunge la intalnirea la care el ma astepta... tinand cont ca nu as fi avut de platit nimic in cazul asta (contrar regulii psihanalitice care pretinde plata sedintei de la care lipsesti) - eram de dinainte cam manioasa, iar el o stia...
La ultima intalnire a pus paie pe foc, in loc sa vrea sa rezolve in vreun fel situatia proasta care trena intre noi de mai mult timp. In aceasta mini-vacanta, am pus tot ce s-a petrecut intre noi in aceasta relatie in balanta si m-am hotarat sa renunt la serviciile sale. (Cel putin pentru o vreme, mai indelungata.)
Mai mult nu pot povesti, asa ca nu insistati, nu voi mai raspunde la intrebari. Sorry.
re: Postarea asta a ta m-a provocat
nu ai nevoie de "permisiunea" psihoterapeutului tau pentru a intrerupe/incheia/abandona o terapie.
Sugestia mea este sa discuti deschis cu terapeutul tau toate aceste lucruri si eventual sa fixezi un calendar precis cu el, cum ar fi "ne mai intalnim de 3 ori" pentru a pune lucrurile in ordine.
Se poate intampla insa ca frustrarea/supararea/furia ta sa fie doar o etapa in parcursul terapiei tale.
Nu stiu de ce dar in timp ce imi povesteai despre cum vrei sa iti lasi terapeutul sedus si abandonat mi-am amintit de urmatoarea poveste:
Iti urez in continuare excursii cat mai interesante
Post new comment