Republica Contabila Romania

a aflu in perioada pre-cofeinizata a zilei si ma trezeste din visare telefonul unui coleg psihoterapeut care imi spune agitat ca daca astazi nu depunem nu nush'-ce-declaratii vom primi o amenda de 5.000 lei. Din astia noi.

Perspectiva unei amenzi de 5.000 de lei ma trezeste din starea de bine, lene si indiferenta de dimineata, mult mai eficient decat orice cafea.

Caut un radio pe internet, citesc pe diagonala bloguri, informatiile sunt confuze si contradictorii. Cred ca sufar si o regresie, pentru ca imi sun pana si mama, chestie pe care o fac doar in situatii de criza profunda. Ultima data am simtit nevoia sa o sun asa, de criza, a fost cand ne-a ciuruit din nou Basescu.

Impreuna cu colegul meu incercam sa organizam adhoc o celula de criza si sa aflam care e fapt treaba cu declaratiile acestea. Nu ma pricep la contabilitate, nu-mi plac hartiile si orice detaliu contabilicesc adaugat vietii mele mi se pare ca ma indeparteaza de aleea pricipala pe care ar trebui sa ma aflu.

Colegul meu ma suna din nou sa imi comunice rezultatul investigatiilor lui telefonice. Din pacate este adevarat, in fiecare luna va trebui sa depunem doua declaratii in doua locatii diferite. Imi mai spune ca toti colegii cu care a vorbit i-au spus, mai in gluma, mai in serios, ca sunt tentati sa isi inchida cabinetele si sa se mute in strainatate decat sa isi piarda cate doua zile pe luna la coada. Cel mai probabil n-o vor face insa sentimentul de frustrare, neputinta si furie ramane.

Am senzatia din ce in ce mai suparatoare ca traiesc in Republica Contabila Romania unde contabilii popositi vremelnic in functii executive isi doresc sa ma faca sa traiesc dupa chipul si asemanarea lor, contabiliceste, intr-o lume arida si absurda, cu doua zile lunar pierdute la cozi, inghesuit printre alti contabili. Si posibil ca vor urma si altele.

Si sa incep sa gandesc si eu ca un contabil, sa numar zilele ca un contabil, sa tin minte ca si ei cand este fatidica zi de 25 din fiecare luna, sa traiesc si eu intr-o lume contabili.

Piticii grotesti care ne conduc ne indeamna sa pastram bonurile de casa ca poate vom primi o mica recompensa pentru disciplina noastra contabila. Deocamdata ne indeamna.

O veche vorba chinezeasca spune ca atunci cand legile se inmultesc oamenii sufera. O alta spune ca devenim ceea ce facem in mod repetat.

Pana una, alta incerc sa functionez cat mai adaptat pentru traiul in ceea ce pare sa devina din pacate Republica Contabila Romania. Si am inceput sa vad in jur doar bonuri de casa...