Cum ne cautam fericirea printre pomisori

Cateva idei interesante propuse de dl. Mircea Popescu legate de cautarea fericirii printre pomisori. Cred ca am empatizat prea mult cu descrierile dlui Popescu. Am si eu cativa (putini) pomisori, unii fructiferi, altii nu, aflati undeva pe un deal aflat la cca. 100 km de locul in care traiesc si faptul ca pomii sunt permanent sodomizati de populatia locala ma face profund nefericit. Aproape ca mi-a venit o lacrima d'aia prezidentiala dar m-am controlat...

La capatul celalalt al blogosferei fericite preocupate de fericire, dl. Dan Voiculescu ne provoaca la un dialog despre fericire, de data aceasta nu printre copacei ci la o urbana cafea.

• Din postul dlui Popescu am retinut un gand foarte compact ambalat: "desteptul face bani din ce doreste, prostul din ce poate".
• Din postul dlui Voiculescu am retinut ca am putea (si ar trebui) sa ne investigam sursele fericirii (personale).

Am verificat inca odata ca sa fiu sigur ca nu am incurcat cele doua idei si cei doi bloggeri intre ei, ca parea mult mai firesc sa le dau citez inversate

Am gasit si un posibil raspuns la cele doua posturi (atat de diferite si atat de asemanatoare) sub forma unui filmulet in care mai multe maimutici inocente isi cauta si gasesc fericirea in felul lor printre copacei. In detrimentul fericirii altor maimutici.

Ma intreb daca nu cumva asa, printre copacei fericirea nu este in mod obligatoriu un joc cu suma nula...

Vizionare placuta (si fericita) pana la capat.