Cunoasteti probabil expresia l'esprit de l'escalier. Este vorba de ideile/replicile pe care am fi vrut sa le spunem intr-o discutie insa ne-au venit un pic mai tarziu. Dupa ce plecasem deja, cand eram pe scari, cum ar veni. Nemtii au cam aceeasi vorba, Treppenwitz ii spun ei, tot pe baza de scari.
Bloggingul este prin excelenta un exercitiu de l'esprit de l'escalier. Oricat de tarziu iti va fi venit o idee ea isi va gasi fara probleme locul intr-un posting de blog. Sau intr-un comentariu. Nu ai de ce sa iti faci griji.
Internetul, cel putin in forma in care este el astazi (si sper sa nu se schimbe grav in timpul vietii mele) favorizeaza comunicarea asincrona, este raiul celor care sufera de l'esprit de l'escalier, asa, ca mine.
Uraciosul l'esprit de l'escalier (sau Treppenwitz pentru grupa de germana), alta data folosit aproape ca o vorba de ocara s-a transformat treptat intr-un generos "LE", (later edit). Adica intr-un fel de "meta-l'esprit de l'escalier" 
Intr-un univers care tolereaza si chiar favorizeaza comunicarea asincrona competitia nu se mai da intre viteza de reactie sau viteza de ecforare ci intre idei pur si simplu. Ideile nu mai sunt sortate dupa locul in care apar, ba mai mult, pot veni oriunde, inclusiv in locul in care si regele merge singur.
LE: mi-am dat seama ca imaginea cu l'esprit de l'escalier mi-a venit cand incepusem sa ma gandesc mai intens la videoblogul pe care as vrea sa il experimentez curand.
O fi (fost) doar o forma de rezistenta? 
O fi doar o forma de rezistenta
Acum nu stiu...daca e doar o forma de rezistenta...dar stiu sigur ca e vb de crestere....timpul trece si copilul mic creste si se dezvolta.Iar dezvoltarea asta il face sa fie pe zii ce trece tot mai trainic si tot mai frumos.
Post new comment