Sunteti cyberhondru?

Cyberhondru este ultimul cuvant pe care l-am invatat.

"Cyberhondria" e un cuvant recent care se refera la persoane care cauta pe Google simptome pe care cred ca le au iar apoi se ingrijoreaza despre multitudinea de cauze si consecinte. Doar cuvantul este recent, realitatea la care se refera "cyberhondria" este mai veche. De exemplu pe Wikipedia se pot gasi referinte la aceasta conditie inca de acum 10 ani.

Acum cativa ani, in timpul formarii mele in psihoterapie profesorul glumea cu noi, cursantii si vorbea despre "sindromul studentului de anul I la medicina", adica acea persoana care isi descopera pe rand toate bolile posibile. Acum gluma bietului profesor de alta data e total depasita de vremuri. Toti cei care vin la un cabinet medical sau de psihoterapie sunt deja demult "studenti la medicina in anul I", sau, folosind noul cuvant, sunt "cyberhondri".

Medicii si terapeutii de toate culorile trebuie sa se obisnuiasca probabil cu ideea "cyberhondriei". Cu mult inainte ca un medic sau psihoterapeut sa aiba ocazia sa discute cu un pacient/client fata-in-fata acea persoana a cautat pe internet si a acumulat deja multe informatii, corecte sau false, le-a organizat deja (probabil gresit) iar o parte din jobul medicului/psihoterapeutului este deja de a "demonta" aceste informatii gresit organizate.

Am putea spune ca in general nu este nimic rau in a fi informat. In general da. Dar in ceea ce priveste simptomele excesul de informatie, informatia nepotrivita sau pur si simplu gresit inteleasa poate sa dauneze.

In primul rand prin cresterea anxietatii persoanei care se simte coplesita de ceea ce afla.

Conform Pew Internet and American Life Project 61% dintre americani cauta pe internet informatii referitoare la conditia psihologica sau medicala pe care o au inainte de a vorbi cu un specialist. Am putea sa mai adaugam aici o alta variabila importanta, timpul scurs dintre obtinerea informatiilor de pe internet si vizita la specialist. Timp in care informatiile s-au organizat in mintea pacientului cum au vrut ele...

Din punctul meu de vedere ar fi inutil si chiar contraproductiv sa ne plangem de existenta cybercondriei, aparuta din intalnirea nefericita dintre accesul atat de facil la informatie superficiala si neverificata si anxietatea fireasca a celui care cauta informatii. Mult mai potrivit mi se pare sa ii acceptam existenta si sa fim proactivi in ceea ce o priveste. Cum ar fi chiar de la prima intalnire cu un client/pacient sa exploram credintele gresite pe care le poate avea fata de problema, miturile, preconceptiile pe care deja si le-a format.

Eu unul incep cu urmatoarea intrebare: "ce ati aflat pana acum de pe internet despre problema dvs." Mi se pare cel mai simplu pentru toata lumea...