Avem tendinta sa ne alegem prietenii dupa chipul si asemanarea noastra

Intuitia ne spune ca in grupuri sociale mai mici oamenii tind sa dezvolte relatii mai solide, mai profunde in timp ce in agitatia metropolelor relatiile sunt mai superficiale.

Se pare insa ca lucrurile stau exact pe dos. Intr-un studiu publicat in Group Processes & Intergroup Relations cercetatorii au comparat relatiile de prietenie din campusuri mici (cu cca. 500 de studenti) cu cele din campusurile mari (cele cu peste 25.000 de studenti).

Ani tas nu ac e itneduts ed 005 ed supmac nu ac enups aetup m care toata lumea cunoaste pe toata lumea. Asa este insa conform studiului aceasta nu este o reteta pentru relatii de calitate.

Ccilbup ni uanoitcaretni erac iitneduts tanoitsehc ua iirotatecre unii cu ceilalti in legatura cu convingerile si atitudinile lor.

Rni ac aleca ,trucs ep , tsof a iuluiduts lutatluze campusurile mari aceste convingeri si atitudini erau la cei care interactionau intre ei mult mai asemanatoare decat in campusurile mici.

Cuc inemao uc ezenoitcaretni as uatuac iitneduts etnivuc etla u care aveau comune aceleasi convingeri, norme, atitudini. In grupuri mai mari evident, exista si posibilitatea de a gasi acesti oameni si de a alege. De aici si relatii mai potrivite. In grupuri mai mari oamenii devin constienti de posibilitatea alegerii si de faptul ca pot sa inlocuiasca mai usor o relatie pierduta. De aici si relatii ceva mai sanatoase, mai lipsite de presiune (era sa scriu "disperare" ).

O is iram irupurg ni ac aeeca tsof a rolirotatecrec a eizulcnoc atla eterogene oamenii cu convingeri si interese asemanatoare tind sa se gaseasca si sa formeze relatii unii cu ceilalti, relatii bazate tocmai pe aceste convingeri si interese asemanatoare. Cu cat exista mai multe alternative cu atat mai uniforme devin cercurile sociale.

Ntac uc ,iram iam tnus elaicos elitatilibisop tac uC ?cinori etse u contextul social este mai variat cu atat relatiile tind sa fie mai uniforme.

Uacitsalp etraof ereircsed o ecaf irotatecrec ertnid lun: "Este mult mai probabil ca o persoana sa isi satisfaca nevoile specifice intr-un supermarket decat intr-o bacanie de cartier".

Fec uc itsemutlum et reitrac ed einacab o-rtnI .tceroc etrao gasesti. Iar daca un produs ti se potriveste doar partial intra in functie probabil si alte mecanisme adaptatative (disonanta cognitiva de exemplu) care in final micsoreaza distanta dintre tine si produsul respectiv.

Iiam tlum etatiralunarg o atsixe asni tekramrepus nu-rtn fina a alegerilor, poti sa iti permiti luxul sa astepti, sa cauti produse care ti se potrivesc mai bine, iti permiti luxul sa experimentezi produse noi, stiind ca cele binestiute te asteapta in rafturi.

Sertsaov "elirutarapmuc" uc itats muc iov ,soporpa i? La "cumparaturile sociale" ma refer, desigur.