Alchimie

engleza: alchemy
germana: Alchemie

Alchimie

Jung credea ca dintr-o perspectiva simbolica si nu una stiintifica alchimia ar putea fi considerata drept o precursoane a investigarii moderne a inconstientului. Alchimistii isi proiectau procesele interioare asupra a ceea ce faceau si pe masura de desfasurau diferite operatii traiau experiente emotionale si spirituale profunde. La fel ca si psihologia analitica sau psihanaliza si alchimia poate fi privita ca o forta subversiva si subterana.

Alchimia din sec. XV si XVI avea doua scopuri corelate: 1. alterarea sau transformarea unor materii de baza in ceva mai valoros (de obicei aur, elixir universal, piatra filosofala); 2. transformarea materiei prime in spirit - pe scurt eliberarea sufletului. In mod simetric alchimistul incerca de asemenea transpunerea in forme materiale a ceea ce se afla in sufletul sau, un rol important in aceasta avandu-l proiectiile sale inconstiente. Aceste diverse scopuri in alchimie pot fi privite ca metafore pentru cresterea si dezvoltarea psihica.

In alchimie elementele sunt alese cu grija, pe baza unei scheme organizate de opusi. Aceasta se intampla deoarece atractia dintre opusi poate conduce la eventuala lor conjunctie si apoi la producerea unei noi substante, care ia nastere din substantele originare dar este diferita de ele.

Jung era de parere ca alchimia trebuie abordata mai degraba dintr-un punct de vedere simbolic decat cel al unei pseudostiinte astazi complet discreditata.

In alchimie exista o relatie importanta: alchimistul lucreaza in relatie cu o alta persoana (persoana reala sau personaj fantastic) pe care o descrie ca soror mystica. Alchimia poate fi privita astfel ca o metafora care pune in lumina modul in care o relatie cu o alta persoana stimuleaza dezvoltarea interna precum si modul in care procesele intrapsihice alimenteaza relatiile personale.

Alchimia devine o metafora pertinenta atunci cand luam in considerare relatia dintre terapeut si pacient. In transfer analistul/terapeutul intra in relatie cu pacientul sau atat ca persoana cat si ca proiectie a unui continut intern - parinte, problema, potential.

Scopul terapiei este acela de a elibera "sufletul" (adica potentialul) din inchisoarea lui materiala (adica nevroza). Psihoterapeutul modern vede in psihologia umana a pacientului sau ceea ce alchimistul vedea in formele chimice.

In alchimie nucleul conceptual este diferentierea dintre psihic si materie. Cu ajutorul acestei metafore a alchimiei Jung a putut sa analizeze dezvoltarea si transformarea psihica, tratamentul psihologic.

"Personalitatea este o combinatie specifica de plumb dens depresiv cu sulf inflamabil agresiv, cu sare amara inteleapta si cu mercur volatil evaziv"