Gardian

In Republica lui Platon Gardienii erau cei care supravegheau activitatile si atitudinile celor din jurul lor.

Aristotel spunea ca unii oameni nu isi gasesc fericirea nici in cultul placerii, nici in meditatie, nici in dialogul teoretic ci in "a-si dedica viata producerii de bani", "o viata de castiguri" sau in "achizitia si controlul proprietatii". In viziunea lui Aristotel rolul social al Gardienilor lui Platon este cel de Proprietar.

Galen i-a numit pe Gardieni "Melancolici", fiind posaci, tristi si solemni, diferiti de supraoptimistii Sangvinici (Artizanii), irascibilii Colerici (Idealistii) sau taciturnii Flegmatici (Rationalii).

Paracelsus a incadrat acest tip in categoria gnomilor, fiinte imaginare asemanatoare piticilor ce locuiesc in pesteri sub pamant si in scorburi unde pazesc comori.

Adickes i-a numit pe Gardienii lui Platon "traditionali", incadrandu-i in aceasta categorie pe cei care cred si iau parte la traditiile vechi ale grupurilor din care fac parte.

Spraenger s-a referit la Gardieni prin tipul "economic", foarte asemanator cu proprietarii lui Aristotel, economia avand de-a face cu productia, dezvoltarea si controlul valorilor materiale.

Kretschmer i-a numit pe Gardieni "depresivi", preluand ocazional denumirea lui Galen de "Melancolici".

Fromm a reunit Gardienii in tipul "avar" insa i-a laudat pentru statornicie, prudenta, atentie, pentru faptul ca sunt rabdatori, loiali, metodici, practici si rezervati.

Myers i-a numit pe Gardieni tipul "observator-organizator", "senzorial-judicativ", a spus despre ei ca sunt conservatori, consecventi, demni de incredere, detaliati, concreti, muncitori, minutiosi, rabdatori, perseverenti, rutinieri, stabili, imposibil de distras si temperati.

Acest tip este concret in gandire si discurs si cauta cooperarea in implementarea obiectivelor. Aspectul fundamental al Gardienilor (SJ) este combinatia unica de folosire concreta a cuvintelor si utilizarea cooperativa a instrumentelor - de aceea putem numi Gardienii "cooperativi concreti"

Ca si Artizanii, Gardienii vorbesc in cea mai mare parte a timpului despre aspectele concrete pe care le observa in lumea inconjuratoare materiala sau sociala. Discursul Gardienilor este coerent in sens asociativ, ceea ce inseamna ca ei trec de la un subiect la altul intr-o modalitate asociativa decat deductiva sau inductiva, cum fac Rationalii sau Idealistii.