Feminism

Feminismul este un curent care şi-a pierdut din elan în vremea noastră. Şi motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru este destul de evident: femeia a câştigat majoritatea drepturilor pentru care a militat în deceniile anterioare.

Totuşi, există mulţi dintre noi care găsesc respingătoare ideea de feminism. Când am nelămuriri, mai apelez şi la DEX; ce-i drept, mai rar. Dar de data asta am dorit să fiu foarte sigură, înainte de a mă hazarda în afirmaţii nefondate.

Şi iată ce am găsit:

Feminism: Mişcare socială care susţine egalitatea în drepturi a femeii cu bărbatul în toate sferele de activitate.
Feminist, -ă, feminişti, -ste: (Persoană) care susţine drepturile femeii, care apără drepturile ei, care aderă la feminism.

Mă consider feministă, dar pentru mine asta nu înseamnă că renunţ la feminitate sau că doresc uniformizarea tuturor, că visez la o lume în care să nu pot deosebi o femeie de un bărbat. Îmi place să văd o femeie machiată, cu fustă (nu prea lungă), căreia îi pasă de felul cum arată.

Ce cred eu că e o feministă? O femeie care refuză rolul dat de ceilalţi, alegându-şi singură ce vrea să fie; care refuză să îşi sacrifice fericirea proprie pentru „supravieţuirea speciei”. Îşi va alege singură dacă şi când e cazul să-şi întemeieze o familie, fără a fi condiţionată de ideea conform căreia „acesta-i rostul femeii”. Este adevărat că fericirea nu îi e garantată, dar ceea ce îi este garantat este dreptul de a face alegeri libere.

Nu este obligatoriu ca o feministă să rămână celibatară, dar e esenţial ca alegerile pe care le face să nu fie urmarea influenţei din afară. Nici maternitatea nu îi e interzisă, dar trebuie să fie alegerea ei când anume se va întâmpla. Şi nu cred că singurul scop al actului sexual trebuie să fie naşterea de prunci, iată pentru văd pilula contraceptivă ca una dintre marile descoperiri, care eliberează femeia (şi, de ce nu, bărbatul) de teama maternităţii. Pentru că un copil trebuie să fie mai mult decât un acccident nedorit.

Să resping feminismul înseamnă să accept că rostul femeii nu este a se şlefui prin cultură, a acumula valori intelectuale, a crea, ci că este acela de „uter transmis din generaţie în generaţie”, iar eu cred că o femeie este şi trebuie să fie mai mult decât atât.