Carti de impartasit

Cati dintre noi, in calatoria noastra, nu s-au regasit in personajul micului print a lui Antoine de Saint - Exupery?

A fost odata un mic print "care locuia pe o planeta abia un pic mai mare ca el si care avea nevoie de un prieten" si caruia ii placea mult apusurile de soare.

Pe planeta sa, el se credea bogat si fericit avand doar o floare fara seaman cu patru ghimpi ca sa se apere de lume si trei vulcani care ii ajungeau pana la genunchi, doi activi si unul stins, si zi de zi el avea grija atat de floare cat si de vulcanii sai, curatandu-i cu grija cosurile lor. "Daca vulcanii au cosurile bine curatate, ei ard incetisor si regulat, fara eruptii. Eruptiile vulcanice sunt preccum focurile din camin. Evident, pe pamant noi suntem mult prea mici pentru a curata cosurile vulcanilor. De aceea ne pricinuiesc atatea necazuri".

Planeta de unde venea el este asteroidul B612, iar acest asteroid nu a fost decat o singura data vazuta la telescop, in 1909, de catre un astronom turc. Insa nimeni nu-l crezuse din pricina costumului sau. "Asa sunt oamenii mari" . In timpul calatoriei sale mereu isi spunea "Oamenii mari sunt tare ciudati... Asa sunt ei facuti. Nu trebuie sa te superi pe ei. Copiii trebuie sa fie foarte rabdatori cu oamenii mari.."

Cum este descoperit acest Mic Print de pe asteroidul B 612?
De insusi povestitorul cartii.

Acesta pe cand era copil se hotaraste sa deseneze un sarpe boa care inghite un elefant. Mergand la "cei mari" si intrebandu-i daca le este frica de desenul lui, acestia raspund cu nonsalanta ca "de ce ne-ar speria o palarie?". Dezamagit de raspuns, atunci baiatul a inceput sa deseneze interiorul sarpelui boa care inghitise un elefant, pentru ca oamenii mari sa poata intelege capodopera sa. Insa adultii ii spun ca ar fi mai bine sa lase deoparte serpii boa in favoarea altor lucruri mult mai importante.
In cele din urma baiatul renunta la visul sau de adeveni un artist si la indrumarea adultilor o alta meserie si anume cea de pilot.

O defectiune la motor il obliga pe baiatul devenit acum adult, sa aterizeze fortat in desertul Sahara, in una din calatoriile sale.
In timp ce incearca sa-si repare motorul, este surprins de un baietel cu parul auriu si cu un zambet fermecator care ii cere sa-i deseneze o oaie. Povestitorul se straduieste sa afle de la baietel de unde vine si cum a ajuns aici in desert. Dar acesta nu da nici un raspuns. Singura lui dorinta este sa primeasca desenul cu oaia . "Bine , dar ... ce cauti aici? Iar el rosti atunci din nou incetisor, cerandu-mi parca un lucru din cale-afara de insemnat :
- Te rog ... deseneaza-mi o oaie!

Si asa din dialogul avut cu micul print, pilotul isi da seama ca acesta a plecat de pe un asteroid ....pentru a cunoaste lumea.

In calatoria sa el intalnit tot felul de planete miuscule cu un singur locuitor.
Prima era locuita doar de un singur rege - "A! iata un supus, exclama regele cand il zari pe micul print"
Acesta se pretindea ca este stapan peste tot universul. "Peste ce anume putea regele cu adevarat sa domneasca?"
A doua planeta era locuita doar de un om infumurat. "- O! iata ca a sosit in vizita un admirator! exclama infumuratul de indata ce-l zari pe micul print. Caci pentru infumurati, ceilalti oamnei sunt niste admiratori".
Pe a treia planeta isi facea veacul un betiv, iar pe a patra un om de afaceri "foarte serios" singura sa preocupare era sa numere stelele pentru a le poseda. A cincea planeta era locuita de un lampagiu, singurul care ii lasa o impresie mai placuta. "Asta e singurul pe care mi l-as fi putut face prieten. Numai ca planeta lui e prea mica. Nu e loc pentru doi.." Era singurul caruia nu i se parea micului print ridicol, si asta pentru ca se ocupa de altceva decat de sine insusi.
A sasea planeta era locuita de un geograf, care il indemna sa viziteze pamantul, o planeta foarte mare si populata .

Toti acesti oameni i se parura baiatului tare neobisnuitit, ei fiind izolati in vanitatile si egoismul lor si nepasatori la valorile reale.

Asadar a saptea planeta este TERRA.
"Terra nu e o planeta oarecare! Pot fi numarati aici o suta unsprezece regi, sapte mii de geografi, noua sute de mii de oameni de afaceri, sapte milioane de betivi, trei sute unsprezece milioane de infumurtai, adica aproximativ doua miliarde de oameni mari"

Ajuns pe pamant, incepe sa caute oameni.
Vorbeste mai intai cu un sarpe, mai incolo cu o floare, dar nu intalneste nici un om. Dupa un timp da peste o vulpe, cu care se imprieteneste iar din povetele ei, el descopera ca oamenii pot fi singuri chiar si in multime. "Nu cunosti decat lucrurile pe care le imblanzesti, spuse vulpea. Oamenii nu mai au timp sa cunoasca nimic. Cumpara lucruri de-a gata de la negustori. Dar, cum nu exista negustori de prieteni, oamenii nu mai au prieteni. Daca vrei un prieten, imblanzeste-ma"

Astfel el va intelge ca are o responsabilitate fata de floarea naiva si increzuta "complicata", dar vulnerabila, pe care a lasat-o acasa. Realizeaza ca acea floare este unica, deoarece ea are nevoie de el si el de ea . "Devii raspunzator de-a pururi pentru ceea ce ai imblanzit. Tu esti raspunzator de floarea ta ."

Povestitorul este nevoit sa-l intrerupa pe baietelul cu par de aur din istorisire, deoarece provizia de apa era terminata, iar el nu apucase sa-si reparase avionul. Impreuna incep sa caute o fantana , pe care o gasesc intr-un tarziu si isi potolesc setea . "Si tot mergand asa , am dat , in revarsatul zorilor , peste fantana ."
Prietenia dintre print si aviator ii va lega pentru totdeauna , dar copilul trebuie sa se intoarca acasa, oricat de grea ar fi despartirea iar stelele vor avea o cu totul alta semnificatie pentru pilot, din acel moment incepand sa creada ca pe una dintre ele se afla un baietel cu parul auriu si cu un zambet fermecator . "Si mi-e drag sa ma uit noaptea sa ascult stelele. E ca si cum as asculta cinci sute de milioane de clopotei ... "

"Micul print" de Antoine de Saint-Exupery este carte extraordinara , dedicata atat copiilor cat si adultilor, avand ca teme principale prietenia, dragostea si frumosul.

Cititi-o impreuna cu copii vostri!

Acuma serios dragii mei.

Constat ca din ce in ce mai putini oameni citesc, ca e mai usor sa te uiti la TV, ca suntem prea ocupati, prea obositi, prea coplesiti, prea prea si foarte foarte...

Dar nu subestimati importanta lectiilor, teoriilor, povestilor, etc. a tot ceea ce se afla intre copertile cartilor, ne invata despre noi, despre lume, despre tot ce a fost si ne arata ce au gandit altii si prin asta intelegem mai bine ce gandim, ce traim noi.

Cu fiecare om nou lumea ia nastere din nou, dar nu trebuie sa uitam ca au fost atatia inaintea noastra, care au deschis ochii asupra lumii, care au vazut-o, trait-o, gandit-o.
Cartile sunt o cale de intelegere extraordinar de importanta, ne dau profunzime, de invata lucruri, ne imbogatesc imaginatia, ne largesc perspectiva si ne permit sa iesim din noi insine si sa ne traim viata. Daca cititi biografii sau si mai bine, autobiografii, veti vedea cati au trait si cati au gandit ceea ce gandim si traim noi, chiar daca nu ne place acest lucru sa stiti ca multi altii au trecut prin ceea ce trecem noi, si spre norocul nostru au scris despre asta si noi putem sa invatam, sa crestem prin intermediul lor.

Nu am cum sa va conving eu sa cititi dar pot sa va spun ca v-ar imbogati viata in moduri inimaginabile. Nu e vorba de cultura, de cat de multe stim, etc, e vorba de ce simtim, de ceea ce simtim, cat simtim, cum simtim.

Oamenii care sunt depresivi, deprimati, trec printr-o pasa proasta sa ia o carte, ceva care le place si sa se cufunde in lumea ei, sa evadeze, sa vada cu ochii mintii, sa iasa din ei insisi si sa isi ofere perspectiva si va fi altfel, si va fi mai usor, si vor fi mai multe posibilitati.

Cartile sunt o bogatie care nu ar trebui risipita caci ne ofera atat de mult si numa de bine

Francois Lelord & Christophe Andre - Cum sa ne purtam cu personalitatile dificile

De ce? Pentru ca ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine mai bine si pe cei din jur.
Este o cartulie usor de citit, cu exemple reale care faciliteaza intelegerea.
Are niste sfaturi dragute, un fel de ghid practic despre tipurile de personalitati.
Eu am citit-o scoasa de editura Trei.

maxim gorki pt pasiune si suflet imens, rusesc, kazanzakis pt forta cu care a creeat imagini din cuvinte mai mici sau mai mari, proust pt ca nu s-a plictisit tot alunecand in viata si fanteziile lui, marquez pentru ca la el mortii traiesc atat de firesc si natural in lumea celor vii incat orice ridicare din spranceana sau intrebare e de prisos (asta numai la sud americani se poate), shakespeare pentru ca de la el nimic nu s-a mai spus nou, kafka pt ca e un manifest impotriva alienarii, caragiale pentru luciditate, parintele Cleopa pentru ca m-a invatat ca dragostea de Dumnezeu incepe intodeauna cu teama, 1001 de nopti etc..

Vladimir Nabokov- Lolita

De ce? Pentru ca aceasta carte este atat de complexa incat eu a trebuit sa o citesc de 4 ori ca sa o descalcesc si sunt convinsa ca inca sunt lucruri care mi-au scapat.

Lolita, light of my life, fire of my loins.
My sin, my soul.
Lo-lee-ta

Charles Baudelaire- Le Spleen de Paris

Poezii in proza

De ce? Pentru ca si altii s-au uitat in alte timpuri si e fascinant sa vezi ce au vazut ei atunci stiind ce vezi tu acum.
E surprinzator mai multe nu zic.

Si daca tot sunteti la Baudelaire puteti citi si Florile Raului

Nu aveti decat de castigat

Giovanni Papini - Un om sfarsit

De ce? Pentru ca daca ar fi dupa mine as pune toata cartea pe site si pentru ca, in cuvintele lui Papini:

Pentru a fi suportabila, viata trebuie traita din plin.