Numai gurmanzii adevarati recunosc calitatile unui produs magnific, ei recunosc ca unicitatea acestei ciocolati este data de cel putin un ingridient secret, ori un proces tehnologic secret. Este acel secret trnasmis din tata in fiu (apropo – de ce nu se spune transmis din mama in fica)?!?!
Am obosit, da am obosit sa vad cum tristii, ei insisi superficiali, te arata cu degetul daca incerci sa-i intampini cu un zambet, desi sufletul tau este inundat de lacrimi.Am obosti sa fac ceea ce vor altii. Dar oboseala da savoare vietii, asa ca am hotarat sa va imparatsesc micul meu secret: in oala in care imi fierbe ciocolata cu viata adaug si oboseala “cat cuprinde”.
Pe principiul Ce am fost si ce am ajuns am descoperit ca am fost o apa curgatoare cu un curs lung, dar deloc lin, ba dimpotriva cu cascade spectaculoase si asurzitoare, cu busteni si stavilare, plina de farmec si mister in adancuri.Nu se poate ca in viata voastra sa nu fi baut apa dintr-un rau si sa nu o apreciati ca exact ceea ce este: gustoasa, racoritoare, revigoranta. Ati mai fost tristi atunci cand ati baut-o? Ba chiar ati fost satisfacuti, plescaind cumva de placere daca nu cumva chiar ati zambit.
De asemenea, e posibil sa fi baut apa dintr-o balta, un lac sau chiar din mare( sa nu cumva sa credeti ca pot confunda marea cu un lac, dar cu toate mareele ei, tot pe loc sta – e destul de limitata
). E neplacuta, e urat mirositoare, e sulfuroasa, sau azotoasa, sau prea sarata.. Nu cred ca ati zambit cand ati luat o gura de astfel de apa..Ei bine, asta au facut din mine tristetea si deznadejdea, m-au transformat dintr-un rau, intr-o balta. Nu poti sa spui ca apa statatoare nu are viata.Are si inca din plin si tocmai acest ingredient o face sa devina prea sarata, amara, etc..Asta sunt eu acum, o apa statoare in care clocoteste viata – am devenit de-a dreptul sulfuroasa
. Voi sparge stavilarul care mi-a oprit cursul..Asa cum ar spune specialistii am labilitate psihica, sunt instabila.. ei si?! Cati ca noi?Cati ca noi?..
Post new comment