care-i baiul?

dar iubirea la mine e o mare frica,nu stiu inca ce inseamna,incerc sa invat ce e si cu ea.Pt ca imaginea mea asupra a ceea ce inseamna iubirea e neclara,si multe temeri au la baza faptul ca nu pot iubi...adica cred ca pot dar imi este frica.

Da e normal sa iti fie frica dar la mine limitele normalului au fost de mult depasite.Adica trebuie sa muncesc foarte mult pentru a face ceva anume,poate pentru cei din jur ceva ce este simplu pentru mine poate fi ceva extrem de dificil.Luam exemplu frica de decizii.imi este frica sa iau decizii pentru ca daca ele nu sunt corecte,ce fac? Daca esuez,mica mea increde in mine dispare,dispare si acea farama care exista si a fost capatata u greu si multa munca din partea mea .
problema mea este ca fac din lucruri simple mari probleme existentiale,adica din orice lucru care eu nu simt ca e de mine se transforma in frica.de exemplu anul trecut am cam lipsit enorm de la scoala,spital si chestii de genul asta.Mi-a fost greu sa si ajung in anul 3 pentru ca ca aveam multe restante si a trebuit mult curaj ca sa ma prezint la examene si nu ca nu stiam ci ca imi era frica.in sfarsit am reusit cumva sa ajung in anul 3 si asta mi-a ridicat moralul,dar cand a trebuit sa merg la scoala ,sa merg curs de curs,nu puteam de fapt puteam dar imi era frica.frica de ce? pentru ca stiam ca toti ceilalti doi ani de zile nu au stat ...si au avansat si ma simteam ca eu nu am habar nimic in comparatie cu ei.Efectiv a fost foarte greu sa merg la scoala.Intr-un final am reusit sa fac si asta....dar sentimentul acela de frica a aparut degeaba.ca in mod normal nu e cine stie sa mergi la facultate dar mie imi era greu.Si cam asa e cu fiecare lucru din viata mea.
de innabusit am fost tentata sa fac si sa fug,dar am vazut ca mai mult imi ingreuneaza situatia,asa ca mai bine e sa le rezolv insa e greu sa le poti rezolva atunci cand nu e vb numai de una ci de mai multe.Si cam toate apar in acelasi timp,ma suprasolicita si de aici apare o noua frica frica de a nu cadea din nou vreodata prada unei depresii si ca nu o sa imi mai revin.pare o prostie,dar cum am experimentat depresia severa si stiu ce simt nu imi mai doresc asta.Vreau sa pot trece peste toate fara a imi mai fi sufletul atat de zbuciumat.