Daca e vorba de un moment...cand l-am cunoscut pe sotul meu...ar fi unul din multele momente pe care as vrea sa le retraiesc...
Daca ar fi sa ma gandesc la o perioada...
Cand eram adolescenta si, desi eram foarte saraci, aveam mereu brad de Craciun si mirosea a cozonac in casa....Si ma uitam pe geam la fulgii de zapada desi desi ( ma uitam seara, imi placea cum se vedeau fulgii la lumina unui felinar de pe strada)
Si imi mai aduc aminte de un Craciun cand aveam televizorul stricat si am ascultat la radio "Poveste de Craciun" (teatru radiofonic)
Prin "ochii" trecutului..
… ne intoarcem mereu la ce am trait, la amintiri care incep sa se ridice, la vise cu care ne aparam.
Pentru mine, trei luni de toamna , luni fara goluri de memorie ce sunt ca o pecete, ca o garantie ca iubirea poate incapea in trei luni si ajunge o viata. Voi trai cu amintirea lor intocmai cum traiesc intre nastere si moarte. Chiar daca pasii mei, pe lungul drum catre mine insami, ma vor duce pe alte carari, gandurile mele le vor urmari mereu. Iluzii, sperante, inchipuiri , sentimente nu s-au ratacit pe drum, doar ca nici o minune nu le va mai putea face sa fie cum au fost… ecourile lor, insa, cu irecuperabila lor magie, le voi auzi mereu …
Uneori se intampla si minuni,
Uneori se intampla si minuni, draga Let
Despre minuni
Draga "oaspete", nu stiu de unde vii mi-ar placea sa-ti spun pe nume, daca as stii unul …… Cand te ( mai ) intorci in vizita pe aici si daca inca (mai) crezi in minuni, zane bune si un "taram" care nu exista nicaieri , dar n-ar strica sa-l inventam, un “Never Land” care ne transforma din oameni mari, inapoi in copii, - ti-as da dreptate: se intampla minuni. Nu din alea care tin trei zile , din cele care vin cand nu le mai astepti; minuni din acelea simple, fara aura, care vin natural, ca ploaia. Pana mai ieri, nu le-as fi luat in serios. Azi nu-i mai invidiez pe intelepti, intelepciunea nu mai cantareste in ochii mei la fel de mult ca nebunia de a crede in vise, minuni, iubire ca metafore care devin realitati.
eu n-as vrea sa retraiesc
eu n-as vrea sa retraiesc nimic pentru ca tot ce am trait m-a adus aici
Ce moment din viata ta ti-ar placea sa retraiesti?
Nu stiu ce spune acest lucru despre mine, am sentimentul ca nu ceva bun (ata ete), dar mie nu mi-ar placea sa retraiesc nici un moment din trecutul meu. Imi aduc aminte cu placere de momentele frumoase, am invatat din cele mai putin frumoase, dar fiecare constituie o etapa spre ceva, iar eu cea de acum, nu as mai putea retrai ca atunci acele momente pentru ca acum sunt alta. Sper ca are sens ceea ce incerc eu sa spun.
Moment
Sunt de acord cu tine Alina.
Trecutul oricum nu il mai putem schimba, "fuse si se duse" .Te-am inteles perfect.
In schimb poti face ceva cu azi si de ce nu ...cu maine.
Post new comment