Experienta mi-a crescut toleranta la incertitudine. Nu stiu daca e o forma de indiferenta sau un simt abuziv al relativului.
Sa mai completez lista cu un strop de disciplina interioara dar si indisciplina cand ma simt prinsa in cadrul ingust al unor norme, tipare. Atunci rigoarea o pun deoparte, pentru ca prefer sa ma misc libera prin lumea asta.
Am mai invatat ca sunt clipe din care se poate trai o viata intreaga si oameni care cantaresc cat o lume intreaga; parafrazand un bun roman cei "de profesie oameni". Credinta , cred eu, e un exercitiu al singuratatii. Din pacate, eu una il tot aman; sper sa nu adun prea multe “restante” .