sunt in pragul disperarii

Buna ziua, sunt un baiat de 17 ani si am o problema.as dori sfatul unui psiholog.Parintii mei cred ca sunt prea severi cu mine,de mic copil eu nu am putut sa fac ce altii copii faceau. Nu am fost niciodat aintr-o tabara ca ceilalti copi,nu am fost niciodata sa dorm la vreoun prieten,daca prietenii mei stau mai mult afara eu nu pot.La vrasta de 6-7 ani oare ceream prea mult si eu o bicicleta?!Parintii mei spuneau ca daca da vreo maisna peste mine....nu stiu ce cred ei....doar nu mergeam pe mijlocu soselei pe dn1,doar pe trotuar ca ceilalti .prietenii mei mai merg in weekend la strand....la bazin.

Am ajuns sa fiu exclus un pic din anumit epunte de vedere.isi mai fac prietenii mei planuri s amearga si ei la strand sau la bazin in weekend....pe mine nici nu se mai chinuiesc sa ima intrebe pt k stiu ca nu ma lasa ai mei.Si toate acestea nu erau cauzate absolut deloc din cauza posiblitatilor financiare ci doar din motivele parintilor pe care nu le inteleg deloc.oare este prea mare lucru sau gresesc cu ceva daca ma duc la un prieten sa dorm?!Si in privinta hainelor sunt conditionat.....este normal asa ceva?! nu sunt vreoun adept precum emo.....ascult in general detoate si doresc ca si eu sa imi cumpar hainele care se poarta in ziua de azi....viu colorate si normale.

Credeti ca as avea dreptul si eu la mai multa libertate?! in ultimul timp reactionez foarte nervos la deciziile parintilor deoarece in fiecare zi mi se intampla la fel....imi sunt prea multe lucruri reprosate.Si repet din nou...posibilitati financiare sunt.parintii imi reproseaza cand vreaus a merg cu prietenii undeva....ca am detoate.....asa e....privind din umbra....in sensul ca nu ma pot plange atunci cand imi dau bani sau cand imi achizitionez cate ceva.In privinta hainelor nicidoata nu sunt lasat sa aleg ceea ce vreau.....numa daca ii place lu mama atunci imi este cumparata respectiva haina.Sunt satul de ceea ce mi se intampla

Am nevoie mai mult ca oricand de parerea unui psiholog,mai mult ca niciodata.doresc un rapsuns d ela un psiholog. ca sa le pot arata parintilor raspunsurile psihologului.....daca e gresit sa le deschida cineva ochii.Eu am o prietena cu care ma intalnesc seara de multe ori,prea rar ziua. nici bine nu se face ora 10 si sunt bombardat pe telefon de cel putin 15 apeluri si 5-10 mesaje.va spun sincer ca nu sunt un copil rau....nu am avut tangente cu politia decat o singura data....si atunci am fost ca victima...luasem bataie.si totusi cand primesc acele telefoane ma comformez si plec spre casa. credeti ca daca eu le fac pe plac,ei nua r trebui s aimi faca si mie catusi de putin? in seara asta m-amc ertat cu ei pentru ca am vrut s amerg la un prieten sa dorm......ce e gresit in asta?! o mie de oameni fac asta...un miliar......milioane.

Tin sa mentionez ca parintii mei nu au probleme deloc cu alcoolul ...fumat...etc etc.Ii inteleg perfect ca vor sa se e ingrisjeasca de mine...dar exagereaza si imi manca complet libertatea.va multumesc mult si anticipat