Iubitul meu prins intre mine si familie
Submitted by vizitator on Thu, 03/19/2009 - 18:09
Sunt in relatia cu iubitul meu de 2 ani. Cand ne-am cunoscut, eram amandoi casatoriti (el are copii, eu nu), eu m-am despartit acum 1 an de sotul meu, el inca nu.
Adevarul in relatia noastra este ca ne iubim foarte mult, asta nu poate contesta nimeni. Iubitul meu isi doreste foarte mult sa fie cu mine, sa se desparta de sotia lui, insa pe de o parte hotararea de a fi cu mine este balansata de dragostea fata de copii si mentalitatile familiei in care a crescut (unde divortul este blamat). Sotia lui nu vrea sa divorteze si il vorbeste de rau in fata copiilor.
As vrea sa il ajut sa isi lamureasca care este calea pe care trebuie sa o urmeze, este foarte temator pe de o parte de toate implicatiile unui divort, pe de alta parte ma iubeste mult si realizeaza ca nu va mai putea trai cu sotia lui pe care nu o mai iubeste demult.
Toata problema se rezuma la teama din mintea lui, ii este greu sa ia o decizie, in balanta pune cele 2 aspecte care sunt f importante amandoua.As vrea un sfat cum as putea sa il ajut sa vada lucrurile clar. Am incercat sa ii propun sa mearga la un terapeut, insa refuza. Eu nu am pregatire de specialitate si nu stiu cum il pot ajuta, indiferent de decizia pe care o va lua. Este important atat pentru mine cat si pentru familia lui sa ia o decizie, cu care sa fie impacat, insa el prefera sa nu priveasca problema in fata amanand intotdeauna transarea problemei.
Cand gandeste cu adultul, isi da seama ca relatia cu sotia lui este terminata si copiilor le va face mai mult rau ramanand impreuna, apoi intervine copilul din el care ii aduce toate temerile inainte.
Va rog ajutati-ma cu un sfat.
Multumesc.
Inteleg ca situatia se prezinta in felul urmator: v-ati indragostit, ati inceput relatia desi erati casatoriti amandoi, apoi dumneavoastra ati hotarat sa divortati, deoarece ati decis ca asa este mai bine pentru dumneavoastra. Neavand copii, decizia a fost ceva mai simpla decat pentru iubitul dumneavoastra.
Pentru el, intelg ca o casnicie inseamna mai mult decat doar iubire: e importanta respectarea sentimentelor celor dragi, cum sunt copiii si familia lui, plus ca are ca model casnicia parintilor, care inteleg ca este una trainica. Sa nu uitam ca o parte din cine suntem este construit in familia in care am crescut, ca aceste caracteristici ne vor insoti toata viata si ne vor defini drumul prin alegerile pe care le vom face. Este important sa intelegeti ca a lua o decizie in pofida acestor caracteristici personale, poate crea oricui un sentiment de nesiguranta, neliniste, chiar dezechilibru psihic si emotional.
Evident, dumneavoastra va doriti ca el sa divorteze si sa fiti impreuna. E normal, pentru ca il iubiti. Insa incercati sa-l ascultati, cred ca este cel mai important acum. Intrebati-l ce simte si ce gandeste fata de situatia aceasta, ce variante de rezolvare vede, unde ar duce fiecare din aceste variante, cu care dintre decizii s-ar simti mai confortabil. Fiti deschisa si incercati sa auziti doar ce spune el, nu si ce va doriti sa auziti.
E posibil sa nu se simta pregatit sa ia vreo decizie imediat. Cum v-ar face sa va simtiti acest raspuns?
Uneori consideram ca ceilalti ar trebui sa vada lucrurile ca si noi, ne dorim asta, insa uitam ca suntem diferiti, ca nu exista doua persoane identice si, deci, nici doua decizii identice.
Va doresc rabdare multa, deschidere sufleteasca si intelepciune!
Oana Soroaga
psiholog clinician, master in psihoterapie analitica
Alte raspunsuri date de Oana Soroaga
(591)
- 1822 reads
email
twitter
Viteza unui glont
tara noastra e brazdata de "subiecte de genu", sfarsitul copilariei mele a fost marcat din cauza unei intamplari de genu.tata tralala bla bla dar pana la urma s-au lecuit.Nu va mai lasati prada sentimentelor in halul asta, sincer nu castigati nimic si o sa-mi dati dreptate.(multi o sa se intrebe"si ce-i cu titlu' ala"....o sa realizati voi, numai bine)
pt fetele kre au asa iubit..
MA FETELOR TREZITZIVA...STRICATZI CASNICII...STRICATZI COPILARII...SI GHICI CE POATE NU O SA FITZI FERICITE LANGA IUBITU ASTA KRE DOAR VA F***! MAI GANDITZIVA BN INAINTE SA STRICATZI ANI D FERICIRE INTRE AMANT SI SOTIA LUI
Te inteleg
Draga mea te inteleg perfect, exact prin asta trec si eu. Iubitul meu e insurat, are 2 copii ambii peste 20 de ani si totusi spune ca ei lui nu se descurca fara el. In curand implinim 3 ani de cand ne-am cunoscut si cu ocazia asta intentionez sa pun punct. Ezita prea mult. Mereu imi spune ca nu poate face nimic - DEOCAMDATA. Acest deocamdata dureaza de 1 an si 9 luni de cand nu ne-am vazut deloc. Din pacate cred ca adevarul e dur, trebuie sa dai pagina si sa mergi mai departe. Insa iti inteleg si tristetea, iubirea e iubire, tu il iubesti, el te iubeste, insa el e imatur si refuza sa-si asume responsabilitatea unei decizii. Taie nodul gordian, draga mea. Eu am trecut prin toate starile posibile de am ajuns la disperare. M-am saturat.
incredibil: exact prin asta
incredibil: exact prin asta trec si eu; dar nu am gasit o solutionare si am lasat timpul sa rezolve toate problemele.... inca nu s-a rezolvat nik ... are in continuare o fata, un baiat si o sotie buna sau rea.iar eu nu mai am rabdare si nici putere sa mai astept nik .doar o mare suferinta...
pot spune ca te inteleg perfect iti doresc sa reusesti sa treci peste si sa dai de cineva care sa te merite (cred ca asta imi doresc mie pentru a-mi putea reveni).
cert este ca vom ramane intr-un final singure - e de preferat inainte de a fii prea tarziu...
ME
Nu vreau sa devin eu cea ,,religioasa'' sau sa te judesc,imi permit doar sa imi dau cu parerea,insa sti ca ceea ce faci nu este deloc bine,a fura sotul de langa sotie nu este chiar o fapta buna si cred ca si daca ar fi sa ramai cu el,lucrul acesta te va urmari toata viata..poate intr-o zi va divorta de tine pt alta..omul greseste fata de altii dar poate gresi si fata de tine...si sa mai privim lucrurile si altfel,barbatii cauta dragoste,probabil el avea pb si te-a intalnit pe tine care ai oferit f multa dragoste insa el de ce nu a facut sacrificiul tau de a divorta?????/pt ca el a pus pe o balanta dragostea pt tine si dragostea pentru RESTUL si eu cred ca ajuns la urmatoarea concluzie ca are mai multe de pierdut daca te alege pe tine..nu ca nu ai fi o femeie buna,extraordinara..dar deja el a cladit un zid pe care nu ar vrea sa il sparga doar pt a incepe altul.Aceste aventuri nebunesti,aceste iubiri fara granite exista doar in filme,in realitate mai exista si ratiunea..imi pare rau ca suferi,te-ai grabit sa divortezi crezand ca si el face imediat asta si te imaginai fericita,dar...noi femeile avem multe vise frumoase,uitam de realitate,barbatul este mai rational uneori sa recunoastem..o sa te tina asa cativa ani si apoi iti spune imi pare rau nu imi pot lasa copiii,sti ca pt sotie nu mai simt nimik,dar copiii...of nu fi naiva nu te comporta ca la 17 ani,dragostea trece,vei suferi dar vei putea iubi si un alt om,nu unul deja ocupat,fi desteapta toti barbatii sunt la fel doar ca se exprima diferit..gandeste-te la tine la ceea ce vrei tu sa primesti,caci el te va face sa suferi.Nu pot sa iti doresc decat fericire,si nu uita gandeste-te si tu la copiii aia intai,la nevinovatia lor,la durerea de a pierde un tata si apoi la dragostea ta pasionala pt el,care oricum e trecatoare.
Hmmm!!
Adultul din tine vrea sa castige intrecerea cu sotia, dar copilul din tine ce vrea? Cum spunea dna psih, "o parte din cine suntem se datoreaza familiei in care am crescut". Vad ca iti e f usor sa vb despre divort si crezi ca ai lui copii vor suferi mai mult daca raman in familia unita. N-ai copii(sa inteleg), n-ai cum sa te pui in pielea lui de parinte. As putea sa trag o concluzie: nu cumva ai trecut si tu printr-un divort al parintilor si mergi pe principiul "sa moara si capra vecinului, ca si eu am supravietuit!!!" ???
trainicia unei casnicii
Am luat cunostinta despre problema dumneavoastra. Era firesc ca relatiile cu partenerii din prima casnicie sa se fi deteriorat din moment ce dv. ati decis sa aveti o idila (?)(care, apoi, e posibil sa fi devenit mai consistenta, sa se adaugat afectivitatea...dar asta este doar interpretarea mea).
Cum ar putea fi ajutat partenerul: sa constientizeze clar motivele (obiective) pt care nu isi mai iubeste sotia...si cum si- a dat seama de acest lucru.Daca ii vine dificil sa ia o decizie, inseamna ca nu il lasa incarcatura emotionala pe care o simte urmarindu l. Dealtfel, aceasta incarcatura emotionala din urma (entitati din univers care se interinfluenteaza, chiar daca sunt despartite fizic)va fi o piedica in calea fericirii pe care o asteptati sa se instaleze in noul cuplu...desigur, mai sunt oameni divortati...dar dupa aceea...va asumati riscurile implicate in evolutia fericirii noului cuplu. Se vede clar ca el nu este pregatit sa ia o decizie, ca nu stie daca este bine sau nu ceea ce face. Deocamdata ar trebui sa faceti ceea ce puteti sa faceti pt dumneavoastra...putina dezimplicare, o perspectiva metafizica nu ar strica...lasati sa se mai aseze echilibrul sistemelor...cand fortele sistemului o vor permite, schimbarea se va produce...trebuie doar sa adoptati o atitudine observativa, ca si cand nu dv ati fi cea implicata; problema pare a fi un impas ce nu poate fi depasit...atentie, ca ea sa nu va invadeze existenta.Tocmai de aceea, luati o atitudine obiectiva, cat mai neutra, incercati sa va dati raspunsuri la rece...iar lui, sa ii fiti prietena,ca orice prieten (daca reusiti asta, veti avea mari satisfactii la urma, veti simti ca il puteti ajuta sa inteleaga).Si, pt a-l putea ajuta, ganditi-va mult la dv inseva, la cat de puternica sunteti...dupa aceea, il veti putea ajuta. Mult noroc in viata!
Kablan Hilda- psiholog, master in psihoterapie cognitiv- comportamentala, in psihologia resurselor umane, curs postuniversitar in terapie de familie
fericire
Am 27 de ani si am iubit un om insurat. Atunci cand am vrut sa fie decat al meu mi-a spus ca se mai gandeste, ca sa mai vada.... stii tu. Dupa un an si jumatate mi-am dat seama ca eu nu sunt decat o scapare din decor, ca el este fericit acasa, ca de fapt erau niste neintelegeri problemele lui de acasa. Am spus la revedere si am plecat fara sa ma mai uit in urma. Acum sunt fericita si nici nu ma mai gandesc la ce a fost.
nice
Vreau sa-ti spun ca si eu am facut ce face iubitul tau. M-am incurcat cu o colega de serviciu care era casatorita si eu la fel. Ea s-a indragostit de mine. Eu aveam nevoie de cineva de la serviciu pt informatii si m-am folosit de ea. Cate minciuni i-am spus, numai eu stiu: ca o sa divortez, ca o iubesc doar pe ea, o vorbeam de rau pe sotie. Iti spun cu convingere ca el nu v-a divorta niciodata, cum nu am facut-o nici eu. In doi ani ar fi trebuit sa aiba clar in minte ce vrea.
parerea mea
Doar intr-o pagina poti ilustra "povestea" ta? sau a voastra? eu cred ca exista mai multi factori pe care tu nu i-ai mentionat, iar unii dintre ei nai cum sa-i sti, pentru ca sunt din alt mediu familial sau de cuplu de care faci tu parte,dar asta este doar parerea mea, in final "iubirea invinge de fiecare data"
Re: iubire
Poate nu m-am facut bine inteleasa. Adultul lui realizeaza ca nu poate trai fara mine si ca nu mai poate trai cu sotia, insa copilul din el este cel temator de repercursiunile unui astfel de gest: suferinta copiilor si blamarea de catre familie. Nu am nici un dubiu ca ma iubeste, si nu cred ca incearca sa depaseasca acest impas cu sotia prin mine, intrucat la momentul in care ne-am cunoscut lucrurile intre el si sotie erau pe linia de plutire, apoi datorita faptului ca m-a cunoscut si a gasit in mine ce si-a dorit toata viata au iesit la suprafata toate frustrarile legate de sotie pe care e tinea ascunse, tot din dorinta de a face lucrurile "corect" in viziunea familiei lui.
pierdere de timp
Cred ca vrei sa-ti pierzi timpul aiurea. Vrei sa-ti pui viata "on hold" pentru unul insurat cu copii care pe deasupra mai e si el un copil si care va pendula o viata intreaga intre copiii lui, care vor fi pe primul loc si tine? Daca ai putut sa divortezi de sotul tau inseamna ca esti o tipa hotarata care stie ce vrea. Ai nevoie de unul de care sa tragi tu? Parerea mea e ca nu merita acest efort din partea ta. Move on....treci mai departe si lasa-l cu problemele lui cu tot. De ce vrei sa te incarci tu cu ele?
Din nefericire pentru marea
Din nefericire pentru marea majoritate conventiile sociale sunt mai puternice decat orice sentiment...
Daca pana acum nu a facut pasul nu cred ca va avea curajul sa il faca vreodata si mai cred ca asteapta sa hotarasca altcineva in locul lui - respectiv sotia sa dea divort asa incat el sa fie scutit de a lua o hotarare. Nu il poti ajuta decat iubindu-l in continuare fara sa mai astepti nici o hotarare din partea lui pentru ca nu este capabil de asta.
Se va 'maturiza' pana la urma singur in ritmul lui personal... sau nu se va maturiza niciodata.
iubire
Cred ca te minti si te autosugestionezi ca barbatul pe care il iubesti iti impartaseste sentimentele. Nu exista reciprocitate in relatia voastra ci doar o imensa neintelegere. Cred ca tu stii bine acest lucru dar nu poti accepta ideea ca esti pentru el un ajutor de care are momentan nevoie pentru a depasi impasul in care se afla relatia lui cu sotia. Mai este si aspectul cu "copilul din el"; daca iti place iubirea de copil mai bine fa-ti unul pentru ca "adultul" este al alteia din vointa barbatului adult. Parca ziceai ca vrei un barbat.....
Fac pariu ca "vizitator" e o
Fac pariu ca al doilea "vizitator" e o nevasta deranjata de posibilitatea ca un sot sa iubeasca alta femeie decat pe sotia lui.
Pt cea care a postat initial: Situatia asa cum o vad eu e destul de nasoala si nu pot sa-ti doresc decat sa iesi cumva cat mai putin sifonata din asta. Intr-un triunghi amoros intotdeauna sufera doua persoane daca nu toate trei.
Post new comment