cum se poate trece peste asa ceva?

Acum 3 ani jumatate am cunoscut un baiat, eram in liceu, pana atunci ma indragosteam zilnic dar niciodata nu tinea, nu stiu ce a avut el asa special incat sa il iubesc asa nebuneste si acum.

Toate bune, amandoi eram topiti unul dupa altul, dragoste mare, dupa 6 luni de relatie ne-am inceput viata sexuala amandoi, am zis ca asta va face totul perfect, ca ne vom forma amandoi, asta imi dadea incredere ca era si el ca mine.

DUPA un an au inceput problemele, parintii lui, nu m placeau, apoi din ce in ce mai rau, incat si el se comporta ciudat, ma facea fraiera, proasta...se uita urat la mine, iar eu plangeam mereu, in plus vroiam un viitor dar niciunul nu il avea, nu aveam unde sta decat sa vina el la mine, imi doream mai mult, il vroiam de tot, as fi vrut sa ne casatorim, dar nu aveam cum, nu am fi avut unde sta.Atatea piedici, era din ce in ce mai rau, el desi mai incerca sa ma injoseasca, era totusi foarte bun cu mine, mi-a cumparat calculator si multe altele, doar ca eu vroiam mai mult sa ma iubeasca si prin gesturi tandre.

Ma saturasem, iar de cate ori ai spuneam ca m-am saturat, imi spunea indiferent ca sa imi gasesc altul daca nu immi convine, ma durea ingrozitor, iar el nu isi dadea seama si nu m-a crezut in stare ca dupa 3 ani mi-am gasit pe altul, i-am zis ca nu mai suport, prea multe, vreau sa imi refac viata.In momentele alea el mi-a zis ca se va schimba, ca va fi cum vreau eu.

Au trecut 2 luni, eu ma vedeam cu acel baiat dar mai mult de saruturi nu a fost nimic, o singura data s-a lasat putin peste mine si-am inceput sa tremur si imi venea sa plang, incat si acel baiat s-a speriat, mi-am dat seama ca nu p;ot fi cu acesta altfel,,,iar fostul meu iubit ma cauta intruna, ma implora plangand ca se va schimba, imi jura, era terminat, in fiecare zi plangea, ba cjiar mi-a zis ca ar vrea sa se omoare ca fara mine nu poate traii,

eu insa nu l-am mai putut crede, i-am zis ca s-a terminat!Dupa o saptamana m-am gandit mai bine, ma vedeam cum am slabit, cum nu mancam, cum plangeam, nu mai eram eu, l-am lasat pe baiatul cu care eram si l-am cautat pe el, in schimb am vazut ca acum era rece, brusc, nu intelegeam nimic, desii eram la facultate si el stia ca mai sunt cu celalalt si l-am sunat pe el de i-am zis ca mi-e frig, a venit imediat cu masina incalzita dupa mine, dar totusi imi arata ca e rece, el in timpul asta fusese cu o fata, care mereu plangea langa ea dupa mine.

Pana la urma ne-am impacat, mi-a zis ca ma iubeste la fel de mult, se vedea asta, era mai topit ca oricand, dar eu eram atat de fericita incat nu pot explica in cuvinte, era totul perfect, era el asa cum vroiam, il iubeam mai mult ca nicicand, zambeam non stop.Pana dupa o saptamana cand am aflat ca s-a culcat cu acea fata, in saptamana aia in care intelesese ca s-a terminat!!A fos un soc pentru mine, acea fericire s-a transformat in cosmar, el era suparat pe ceea ce a facut, dar a zis ca nu stia ce sa faca, sa ma scoata din cap, au facut-o si neprotejat, asta ma dezgusta mai rau, dar spunea ca nu ai pasa ce se intampla cu viata lui ca oricum se vedea ca un monstru.

Au trecut 2 luni de cand am aflat, sunt la fel de trista, am intrat i depresie, am stat si cu calmante {de plante} dar nimic, am plans in fiecare seara, urlam nu plangeam, un cosmar!El este langa mine, de cate ori tip la el sa ma lase in pace, ba chiar ai vorbesc foarte urat, il jicnesc, el totusi lasa capul in jos.Am aflat ca nu s-a culcat cu ea penru placere, doar a incercat cateva secunde apoi s-a oprit,

Dar si asa eu nu imi pot scoate din cap ca barbatul care a fost doar al meu acum nu mai este, il vad murdar, nu-l mai simt al meu, il simt la amandoua, e ciudat, daca mai era inaintea mea cu altele era altceva, dar asa stiu ca am pierdut un loc prea important in viata lui, de a nu mai fi singura, ma simt mintita, inainte de asta imi spunea ca el nu poate fi cu alta, ca i-ar fi rusine, ca e complexat chiar, ca sunt singura in care are incredere, dar totusi intr-o saptamana a avut asa incredere in ea, nu pot sa imi scot astta din cap, imi vin in cap filmulete cu ei doi cand o fac, ma dispera, am ajuns de parca nu mai traiesc, ma rog sa mor o data, nu am fost niciodata asa.

Iar el e asa bun cu mine, nu stie ce sa imi mai faca, cum sa se poarte mai bine, cand ma vede cand fac crize, plange si el, ai vine sa isi dea cu pumnii in cap pentru ce a facut, dar eu tot ce vreau e sa dau timpul inapoi, nu pot accepta asa lucru murdar, daca facem dragoste la fel, ma apuca plansul, o vad pe ea, nu stiu ce am patit, dar e prea dureros.

Il iubesc asa mult, inact mi-as dorii sa il iert dar nu pot, ma obsedeaza singure gandurile.Sunt calma apoi din senin ma apuca tipatul, tremuratul, apoi plang de nu mai stiu de mine.Am speriat pe toata lumea cu starile mele, dar nu am idee cum sa scap din asta, ma gandeam sa ne despartim, dar degeaba, m-i se face asa dor incat iar il caut.El cand ma vede asa mi-a zis ca si-ar da viata daca ar sti ca imi reda mie fericirea, ca ar face orice.

Ce sa fac, il vreau asa mult si nu pot traii cu gandurile alea, Ajutati-ma.