Merita sa traim ?

 

pentru ce sa mai traiesti cand ti ai pierdut toate visele, toate idealurile, cand ai descoperit cat de parsiva este lumea si cand ai descoperit ca pana si parintii tai in loc sa te ajute asteapta tot de la tine sa le rezolvi problemele, de ce ar trebuie sa continue un om sa mearga mai departe cand nu are de ce se trezi dimineata si pt ce sa se bucure, cand cei din jurul lui il tradeaza, il mint, il dau la o parte....de ce am mai trai?

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/5745

SA TRAIESTI!

Sa traiesti, pentru ca altii si-ar dori o noua zi ...indiferent cum ar fi ea...Sa traiesti pentru a urca muntele din tine! Sa traiesti pentru ca esti unic/a!Sa traiesti pentru a-ti raspunde la intrebarile pe care singur/a ti le-ai pus? Sa traiesti pentru ca "maine e o noua zi"!

sisif

mi-a placut mult albert camus..mitul lui sisif..e conditia umana ..sa te chinui sa ajungi in varf, sa cazi..si sa urci din nou ca sa sfidezi absurdul si lipsa de sens..ca sa sfidezi acele forte care par sa te condamne, sa nu-ti ofere iesirea..dar iesirea e tocmai in aceasta atitudine..in puterea, speranta de a urca, acceptand ca s-ar putea sa cazi din nou...cine stie, poate cu aceasta urcare, vei ajunge mai sus decat ai facut-o data trecuta..si cu cat esti mai sus, cu atat se schimba si perspectiva asupra lucrurilor.

Dar ce te faci daca ai langa

Dar ce te faci daca ai langa tine pe cineva care nu vrea sa fie ajutat? E intr-o prapastie, el stie asta, stiu si eu si vreau sa-l ajut. Dar nu poti ajuta pe cineva care nu vrea sa fie ajutat. Ajutorul nu se poate da cu forta. Daca strigi "sunt intr-o prapastie, nu mai merita sa traiesc, vreau ajutor", dar nu lasi pe nimeni sa se apropie si sa-ti intinda o mana, respingi totul, nu ai incredere in nimic, atunci... Eu sunt dintre cei care cred ca in fiecare om salasluieste un demon si un inger, nu exista oameni doar buni si doar rai, intr-un anumit context si imprejurare fiecare dintre noi poate fi bun sau rau. Dar trebuie sa-i acceptam pe ceilalti asa cum sunt, ca sa ne accepte si ei pe noi. Iar daca avem nevoie de ajutor sa-l acceptam, de la fiecare asa cum poate sa-l ofere. Sa nu privim oamenii din jurul nostru ca pe niste dusmani, sa-i lasam sa se apropie ca sa-i putem cunoaste si sa vedem de unde ne poate veni ajutorul de care avem nevoie. Si-atunci intrebarea retorica dispare, pentru ca viata are sens, altfel nu am fi primit-o.

nu merita....

interesante puncte de vedere aveti ...... probabil ca voi nu sunteti in aceeasi "prapastie" ca si persoana care a pus intrebarea ... e foarte usor sa dai sfaturi altuia.

Ma intreb oare, daca ar fi sa simtiti sentimente de genul celor descrise mai sus ... cati dintre voi ati fi asa de optimisti si de plini de sfaturi "bune" .

Sa nu ma intelegeti gresit ... nu vreau sa par pesimista si neincrezatare in spusele voastre, insa ma intreb cati din voi ati fi in stare sa faceti ceva pentru o persoana aflata in starea asta sa iasa din ea.

Aaa... si nu-mi spune-ti ca ea trb sa faca singura.... si tampeni din astea pt ca nu e adevarat, eu cred ca are nevoie de ajutor si de oameni de incredere, prieteni adevarati.

Eu nu cred ca a ignora pe oamenii "rai" din jur e o solutie.
Tinand cont de cat egoism si rautate exista in jur ai ajunge sa vorbesti singur, si sa traiesti intr-o lume imaginara creata de tine.

Nu stiu ce sa zic, insa in solutiile date de voi nu vad nimic care poate fi de ajutor.. practic vorbind... ca de teorie, si de solutii ideale cred ca ne-am saturat cu totii.

re:nu merita

Uite ca sa iti raspund,am fost in prapastie,poate era diferita de a persoanei in cauza,ar si foarte asemanatoare poate. Eu la un momendat am luat decizia ca nu mai merita viata traita.Si am pus in aplicare,nu pot spune ca regret neaparat pentru ca din acea experienta am avutmulte de invatata.Am aflat multe despre cine sunt eu si ce sunt eu.
Eu nu vb de solutii ideale.Soluti care pe mine m-au ajutata si am zis ca daca pe mine m-au ajutata poate pe altcineva va ajuta ,poate cumva ceva se va schimba.Si eu auzeam destul de des ce zic eu acum si nu le credeam,dar am avut nevoie de timp si rabdare pentru a intelege ca pana la urma viata merita traita.Merita dar numai pentru mine,eu sunt in centrul universului pentru ca e lumea mea..si eu hotarasc ce sa fac in ea. Ca mai apar si lucruri care nu depind de mine e altceva trebuie sa le accept ,da e important e sa imi fac eu mie bine.

Re: nu merita...

Nevoia ca un altul sa ne intinda mana atunci cand suntem intr-o "prapastie" este acuta, urgenta, coplesitoare. Lunile trecute ma gandeam asa: oamenii se intalnesc la jumatatea drumului... Adica fiecare trebuie sa faca niste pasi spre celalalt, fiecare sa ofere si astfel fiecare sa primeasca. Dar eu, daca nu am energie si motivatie sa merg pana la acea jumatate,...inseamna ca nu am sansa unui contact, a unui ajutor? Nu am sansa sa ajunga cineva la mine, tocmai acum cand as avea mai mare nevoie? Pentru ca in fond... omul obisnuit nu se deranjeaza sa treaca pentru cineva "dincolo de jumatate". Din aceasta perspectiva, oamenii pareau intr-adevar peste masura de egoisti, iar situatia mea - disperata.

Dar - viata merita traita pentru ca este o sursa nesecata de fascinatie, chiar in momentele ei cele mai negre. O prietena spune ca fiecare este, in povestea lui, actorul principal... Cum ar fi daca eroul povestii, confruntat cu ursul, cu balaurul, cu intunericul, cu temnita si mai stiu eu ce alte orori, ar spune deodata: nu merita... Si ar inceta sa mai lupte. Ce obtine el, ce obtine cel care aude aceasta poveste cu inceput promitator, chiar daca spinos?...

In astfel de momente, eu una ma agat de credinta intr-un final fericit si in puterile mele de a razbate. Chiar daca emotia (care-mi spune ca nu merita) este coplesitoare, imi recit ceea ce stiu deja, ca merita, ca o sa reusesc etc. Atunci, in mine se infrunta doua forte. E dureros, dar e mai bine asa decat sa cedezi.

Cat despre pierderea tuturor viselor... Acest "toate" ma nelinisteste un pic. Chiar asa sa fie? Puteti, ma intreb, face o socoteala a acestor vise, asa incat sa fiti sigura ca toate, dar toate au pierit? Relativizarea e buna - si corecta.

re: probabil ca voi nu sunteti in aceeasi "prapastie"

cu siguranta ca nu, fiecare e in propria lui prapastie si priveste lumea de acolo Smile

Nu stiu daca e usor sau nu de dat sfaturi insa cu siguranta intrebarea pusa e mai degraba una retorica: "merita sa traim?" nu e neaparat genul de intrebare care asteapta un raspuns precis. Sau este?

Eu cred ca sunteti un pic nedreapta cu cei/cele care au avut (buna)vointa sa raspunda la intrebarea "merita sa traim?". Din cele 63 de persoane care au citit-o pana acum doar cele doua si-au facut timp pentru a scrie un raspuns precis la o intrebare imprecisa. Ar trebui sa le respectam macar gestul de a nu o ignora, ca ceilalti 61 care au citit-o si au trecut pe langa ea...

Pentru tine!!!!

merita sa mergi mai departe pentru tine,nu pentru nimeni sau nimic.Tu esti actorul principal din viata ta.Tu hotaresti ce sa iei din ea si ce nu.Da e dificil ce zic eu aici dar se poate e realizabil. Nu lasa pe cei din jur sa te influenteze.Da lumea e rea,chiar foarte rea,nu te ajuta ,majoritatea se gandesc a ei la cum sa le fie lor bine,dar in acest drum cum sa le fie lor bine ei nu se gandesc ca nu au dreptul de a se purta cu ceilati urat.Dar trebuie sa inveti sa ignori,sa faci ce iti place tie,sa redescoperi ce itiface placere.Sti e foarte mult de munca si ai de luptata de multe ori poti simti ca nu mai poti merge mai departe ca nu mai are rost sa te lupti.Dar cu cat mergi mai departe si incerci s ate lupti cu aceasta stare la un moemndat vor fi niste roada.E si atunci vei vedea cat poti fi de mandru de tine insuti,cate-ai redescoperit ca te-ai schimbat ,ca nu te mai influentreaza cei din jur ,ca poti fi fericit cu tine insuti.Fericirea vine de la noi nu de la cei din jur.....

Merita!

Esti intr-o prapastie acuma, si nu mai sti ce sa faci, stiu cum e, dar merita sa incerci sa urci si sa treci peste aceasta prapastie, iar cand vei reusi vei sti ca tu ai facut asta, ca tu esti cel mai puternic om pe care nimeni niciodata nu mai poate sa il doboare!

Incearca sa te bucuri de viata asa cum este ea, sa speri ca va fi bine curand si asa va fi, trebuie doar sa ai incredere in tine si sa fi optimist.

Tu traiesti pentru tine nu pentru altii, ei daca te mint si te dau la o parte inseamna ca nu te vor in apropierea lor, nu conteaza, sunt alti oameni care te vor aprecia, daca vor fi daca nu tot ce conteaza e sa te apreciezi tu pe tine, sa te bucuri de viata tu cu tine si cel mai important e sa ai incredere in tine, tu poti sa iti controlezi viata, nu altii, ei nu conteaza, contezi doar tu.

Bafta si crede-ma viata merita traita, cu bune (lucruri care te bucura si te satisfac) si cu rele (lucruri care trebuie sa le depasesti astfel castigand mai multa experienta de viata, si totodata incredere in tine).

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
D
u
t
D
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie