Buna ziua
O sa va expun situatia pe scurt: Am virsta de 35 ani si o relatie de 8 ani. Inca locuim fiecare cu parintii.In ultimul timp in relatie am avut ceva certuri si momente mai proaste. Certuri si momente proaste de care parintii mei au aflat -le-am spus eu.
In urma unei discutii fata in fata cu prietenul meu, ai mei parinti sunt impotriva acestei relatii pe diverse motive: ca are un salariu mai mic decit mine, ca nu are permis de conducere, ca nu se ridica la nivelul meu.
Dupa discutii cu prietenul meu am luat hotarirea sa ne mutam impreuna cu chirie.
Le-am comunicat acest lucru parintilor mei si s-au schimbat complet : mama nu mai vorbeste cu mine deloc (nici macar salut) iar tatal meu vorbeste cu mine dar destul de putin.
Le-am spus ca asta e hotarirea mea si ca imi asum toata responsabilitatea pentru ea.
Daca luam hotarirea sa rup relatia cu prietenul meu (asa cum vreau ei) situatia actuala se schimba la 180 de grade.
Poate oare cineva sa-mi explice si mie ce se intimpla, de ce se comporta asa, ca eu nu mai inteleg nimic.
Eu ii inteleg ca vor sa ma protejeze, ca sunt inca copilul lor, dar lor de ce le e greu sa inteleaga ca sunt destul de in virsta ca sa-mi iau propriile hotariri si sa-mi asum responsabilitatea pentru ele?
Astept sfaturi, comentarii.
Multumesc mult
Asa cum spuneai pentru parintii tai probabil ca vei ramane tot un copil indiferent de varsta pe care o ai.
Pe de alta parte este absolut firesc sa faci propriile tale alegeri, sa iti asumi riscuri, inclusiv intr-o relatie. As fi tentata sa spun chiar obligatoriu
Hotararea de a continua sau nu relatia cu prietenul tau actual nu ar trebui sa o iei dupa dorintele si nevoile parintilor tai ci dupa nevoile si dorintele tale.
Parintii tai, oricat de bine intentionati ar fi nu au cum sa traiasca ei in locul tau si sa aleaga ei in locul tau.
Stii, se spune adeseori ca un "nu" spus altora inseamna de fapt un "da" spus noua insine. Acest lucru este din pacate de multe ori valabil si in cazul parintilor.
Poate ca pentru a face propriile tale alegeri va trebui sa inveti mai intai sa le refuzi pe cele ale parintilor. Si asta nu impotriva lor ci pentru tine.
Amalia Lungu
psiholog
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Parintii mei sunt impotriva acestei relatii
Multumesc mult pentru raspunsuri.
Acum s-a mai intimplat o bocana, in urma cu citeva zile am fost anuntata ca punctul de lucru al firmei la care lucrez se inchide si ca urmare ramin fara job.
Ai mei in continuare dupa aflarea acestei vesti sunt la fel , ba mai rau am primit amenintari de genul "Daca nu vii pina la ora 11 seara acasa , usa se blocheaza", "Termin-o cu iesirile in oras", "Termin-o cu prietenul tau."
Sincer acum sunt mai blocata ca oricind, incerc sa ma sustin singura(ma sustine si prietenul meu), sa imi gasesc un job si sa ma mut cu chirie.
Nu vad alta solutie.
Parintii mei sunt impotriva acestei relatii
La inceputul povestirii tale, ai precizat ca ai 35 ani, si ca locuiesti cu parintii tai. De opt ani ai o relatie cu prietenul tau, care de asemenea ai spus ca locuieste cu parintii lui.
Esti indreptatita sa le ceri parintilor tai sa iti respecte si sa aiba incredere in deciziile tale, mai ales ca si tu ai incredere si le respecti deciziile, avand in vedere ca ai ales sa locuiesti alaturi de ei pana acum.
Daca pe tine nu te deranjeaza ca prietenul tau locuieste cu ai sai parinti, are un salariu mai mic ca al tau si nu are permis de conducere, motive care au fost invocate din spusele tale, de catre parintii tai, atunci ai facut un lucru bun alegand sa te muti cu el, trecand la o noua etapa in viata ta. Daca 8 ani de zile, au reusit sa accepte faptul ca pe tine te multumeste compania prietenului tau, sunt sigur ca in cele din urma, vei reusi sa ii faci sa accepte si faptul ca veti locui impreuna.
Totul depinde de convingerea ta ca el este barbatul potrivit pentru tine, ca se ridica la "acelasi nivel cu tine" si ca faci un lucru bun pentru tine, mutandu-te din casa parinteasca pentru a trai alaturi de prietenul tau cu care ne-ai spus ca ai o relatie de 8 ani.
Post new comment