adaptarea la gradinita - plins cu varsaturi

 

?
Buna ziua!

Indraznesc sa va deranjez cu o rugaminte si o intrebare.

Nu mai stiu ce sa fac sa-mi ajut fetita (3 ani) sa se adapteze la gradinita. Sintem in a treia saptamina de gradinita (cu program prelungit) si plinsul nu mai conteneste. Acum, daca ar fi numai plinsul, poate n-ar fi mare lucru, pentru ca, nu-i asa, cei mai multi dintre copii trec prin asta, la un moment dat. Problema este ca Daria mea plinge pina varsa si, mai mult decit atit, in primele 2 saptamini de gradinita si-a dat cu totul peste cap sistemul digestiv. A varsat in fiecare zi, s-a deranjat la burta, a facut colici s.a.

In prima saptamina, vineri, cind am luat-o acasa, i-a fost rau, iar simbata, duminica si luni, cit a stat acasa, n-a mai avut nimic. Marti, cind a revenit la gradinita, am luat-o de la capat cu varsaturi si deranjat la burta. Apoi am incercat sa o duc la grupa mare, unde este prietena ei. Acolo a reusit sa stea fara sa ii mai fie rau si venind foarte vesela acasa.

Insa, la grupa mare, fireste, a cam incurcat lucrurile, ingreunind situatia atit pt educatoare, cit si pe prietena ei, de care nu s-a mai desprins. Am dus-o acolo 2 zile, din cea de-a doua saptamina. Parind mai putin traumatizata - caci, desi a plins putin, n-a mai varsat nici la gradinita, nici acasa -, ne-am asteptat ca saptamina aceasta, a treia, sa fie ceva mai usoara. Dar lucrurile nu stau asa. De la grupa mare, unde, dupa cum v-am spus, ingreuneaza procesul didactic, au dus-o - in timpul zilei - la grupa ei.

Cu toate ca si-a petrecut ziua la grupa mica, atunci cind am luat-o acasa era foarte bine, bucuroasa, am aflat ca si-a invatat poezia, a mincat si a dormit. Dar, a doua zi, dimineata, m-a tinut acolo o ora plingind si repetind obsesiv ca nu vrea ca eu sa plec, ca nu vrea sa o ia nimeni de la mine. Nu permite nimanui sa puna mina pe ea. Tipa ca din gura de sarpe si plinge daca vreo ingrijitoare sau educatoarea incearca sa o ia in brate, sa o mingiie sau sa ii spuna ceva. Oricum, educatoarea mi-a zis din primele zile ca e singurul copil care nu se lasa mingiiat de nimeni si nu cauta sa fie alinat, ba, mai mult, pe adultii care se apropie de ea ii fugareste.

Cum spun, nu ma ingrijoreaza atit plinsul, cit faptul ca e insotit de voma. Nu pot sa o las sa verse in fiecare zi, pina se adapteaza. De aceea am ales sa stau cu ea mai mult dimineata, dar mi se pare ca nu e nici asta o solutie buna, caci nu pare a se desparti mai usor. Dar macar, cind stau mai mult cu ea, nu varsa.

Oare chiar avem nevoie de ajutor sau doar sint eu o mamica prea ingrijorata? E o greseala sa-ti iubesti copilul si sa vrei sa nu sufere?

Ce sa fac? Ar fi o solutie sa-l trimit pe tatal ei sa o lase la clasa? Sa stau cu ea mai mult? Sa amin gradinita cu un an? Sa o duc la o gradinita cu program normal - o decizie dificila, dat fiind ca nu am o solutie, momentan, pentru a o lasa acasa?

Cu gindul ca imi intelegeti ingrijorarea, va multumesc aniticipat pentru raspuns si ajutor!

Cu respect,
Mioara I

Trackback URL for this post:

http://www.psihoterapie.net/trackback/7629

re:adaptare la gradinita

eu cu baiatul meu am facut exact invers.inainte de a pleca cu el de acasa i-am spus : vezi ca pe acolo mai sunt alintati care plang dupa mamicile lor,acum sa nu faci si tu ca ei Smile..si nu a facut Tongue

O iubesti dar ii faci rau

O iubesti dar ii faci rau cu atitudinea ta!

Cum adica "m-a tinut acolo o ora plingind si repetind obsesiv ca nu vrea ca eu sa plec, ca nu vrea sa o ia nimeni de la mine"? Ai stat o ora langa ea ascultand argumentele ei si alimentand indirect ideea ca are dreptate? Pai o pregatesti sufleteste de acasa spunand ca "daca e cuminte o vei duce la gradinita sa invete lucruri minunate". Ai dus-o, ai pupat-o si ai plecat! Tu poti sa stai o ora pe la geamuri plangand si urmarind din umbra ce face! Dar fetita ta ar fi bine sa invete ca daca plange si vomita nu iti vei schimba deciziile si va lua atitudinea ta ferma ca si un punct de sprijin.

Eu nu mi-am dus fetita la inceputul anului scolar. Am dus-o in aprilie(tot la trei ani) cand toti copii erau obisnuiti, si am evitat si racelile din sezonul rece. Cand incepea sa planga dimineata, o intrebam:" Tu mai vezi vre-un copil sa planga? Uite, toti sunt bucurosi ca vin la gradinita!"

multumesc

Buna ziua!

In primul rind multumesc pentru timpul acordat. Asa e! Intre timp fetita s-a mai obisnuit. Am reusit sa o conving sa stea la gradinita spunindu-i ca eu o astepta afara pe banca de linga gradinita si ca, daca i se intimpla ceva, doamna educatoare ma va chema imediat. De asemenea, i-am dat la ea o inimioara (despre care i-am zis ca reprezinta inima mea care-i cu ea mereu), legata de un fir dat cu parfumul meu. Aceasta tactica deocamdata functioneaza. Merge la gradinita, chiar daca nu o face cu placere, nu mai plinge,nu mai varsa, dar nici nu maninca - ea e la o gradinita cu program prelungit. Sper ca, incetul cu incetul, sa depasim si frustrarea pe care o manifesta dupa fiecare zi de gradinita, printr-o agitatie deosebita acasa si un comportament oarecum agresiv. Deocamdata ma multumesc cu faptul ca am scapat de varsaturi - aceasta forma de somatizare a nemultumirii ei fata de schimbarea majora pe care a reprezentat-o dusul la gradinita.

Re :plans cu varsaturi

Nu sunt nici mamica nici specialista,dar am o prietena foarte buna care are o minunatie de fetita pe nume Alexandra.EWa are acum 4 ani si jumatate dar anul trecut cand a fost dusa la gradinita era inca decembrie si plangea si vomita cand ajungea la graqdinita. Nu ii placea sub nici o forma. Mama ei nu prea avea ce face trebuia sa o lase la gradinita,si ea era foarte speriata si ii era greu sa o lase acolo. Plangea atat de tare ca vomita de cateva ori pe zii chiar. Pot sa iti zic ca acum Alexandra s-a acomodat sii ii place foarte mult la gradinita. Trebuie sa e adapteze. In privinta vomitatului mergeti cu fetita la medic si vedeti ce va spune. Prietena mea a fost cu ea l;a medic si a linistit-o ,explicandu-i cum e situatia. -ar putea a fie si o reactie psihologica ca nu ii place acolo dar in timp se va invata. Oricum fetita se va obisnui. Prietena mea la inceput o zii o ducea o zii nu,apoi incerca tot felul de trucuri cu ea sa o linisteasca sa steie cuminte la gradinita. Sau sa nu mai planga asa tare. i da faptul ca are o prietena care e acolo o poate ajuta caci ea este intr-un mediu cu totul nou si ii este frica.Insa trebuie sa isi faca o prietena din grupa ei,incercati saii gasiti o prietena din grupa ei cu care sa ii place sa se joace si ii va fi mai usor.

Post new comment

CAPTCHA
Verificarea de mai jos este necesara pentru a preveni spamul. Va multumim
q
d
Z
b
Enter the code without spaces and pay attention to upper/lower case.

programari pentru hipnoza si psihoterapie in Bucuresti: tel. 072.321.3.321, 075.321.3.321 sau 021.321.3.321

pentru programari in alte orase decat Bucuresti consultati lista de cabinete de psihologie si psihoterapie