am 18 ani si vreau sa imi dau seama daca ma confrunt cu o depresie

?

buna.am 18 ani si vreau sa imi dau seama daca ma confrunt cu o depresie.nu ma pot apuca sa fac nimic pt ca mi se pare in zadar,ma enervez foarte repede si renunt la fel d repede,am insomnii

am momente destul de dese in ultimul timp in kre nu suport sa vad p niciun amic ,prieten..pur si simplu nu pot suferi prezenta nimanui..am momente de furie necontrolata..tot incerc sa scap ,sa imi impun sa fiu optimista,dar nu merge nimic..

am foarte mari complexe legate de mine care ma impiedica si in cele mai bune momente sa ma simt bine..iar cand aceasta stare apare devin nici nu mai suport sa ma uit in oglinda k imi vine sa o sparg.
multumesc anticipat.

Trebuie spus ca nu orice persoana care trece prin stari de deprimare a dispozitiei indeplineste criteriile clinice ale unei tulburari depresive.

Aceste stari de deprimare pot sa reprezinte reactia la anumiti factori de stres; alteori, tristetea poate fi declansata de nostalgie sau melancolie, dar dispozitia mai poate fi influentata si de schimbari fiziologice (hormonale), care continua in adolescenta.

Pe baza informatiilor pe care le-ai furnizat, nu se poate certifica nici un diagnostic (cum stai cu pofta de mancare, cu greutatea corporala, care e situatia in familie, probleme relationale?).

Din cele ce ai expus, se intelege ca ai o insatisfactie vis a vis de persoana ta; ar trebui sa- ti revizuiesti parerea despre propria persoana. Daca ti se pare nesatisfacator ceva in aspectul tau fizic si/sau psihic, apeleaza la psihologul scolii (sau altul); sunt destule tehnici psihoterapeutice pentru abordarea acestor insatisfactii. Scopul e sa ajungi sa te simti foarte bine cu tine; evalueaza aspectul tau fizic, discuta cu un psiholog, daca se poate, care e motivul pentru care nu- ti place de tine.

E foarte important sa avem o imagine si o stima de sine bune pentru a putea functiona social la parametri optimi; dupa cum vezi, succesul social vine dupa succesul personal (care are ca o conditie fundamentala satisfactia plenara fata de propria persoana- sa te iubesti pe tine).

E foarte important sa Nu lasi ca aceasta stare sa iti afecteze viata; pentru asta, continua sa faci acelasi set de comportamente ca si inainte de aparitia problemei: intalneste-te cu prietenii (ai putea chiar sa le ceri sa te inveseleasca), continua preocuparile tale cotidiene la parametri normali.

Ganduri frumoase!
Kablan Hilda
psiholog clinician - psihoterapeut

Alte raspunsuri date de Kablan Hilda