Am doar 13 ani jumate

?

Mai intai de toate voi specifica ca am doar 13 ani jumate...si nu mai stiu ce sa fac!Ei nu ma inteleg...pana acum un an am stat la bunici...dar din cauza ca aveam rezultate"nwmultumitoare"m-am mutat la ei..e e drept de atunci pot sa ma dau cu gloss cand ies afara si sa ma imbrac cum imi vine.Trebuie sa o iau si pe sora mea duPA MINE.

Orice as face,cu oricine m-as intalnii..am o prietena,defapt cea mai buna prietena.Ei ii povestesc totul.Cu ea ma distrez.Ma duc in skate,ne plimbam prin magazine...eh acum vrea sa ma combine cu un pr.de-al ei ...primul meu iubit.Dar cu sor-mea dupa mine nu o sa pot si nu pot sa fac nici cel mai mic lucru...nu pot sa misc niciun deget.Nici sa ma plimb prin magazine nu pot.

Acum e vara.Mai precis august.Sunt la bunici,unde e mai rau.Aici chiar nu am cum sa scap de ea.Cateva zile am fost linistita,isi gasise niste fete in spatele blocului.Dar azi s-a certat cu ele ca i-au spus ca e ..prea grasa.Acum,va trebui sa o iau iar dupa mine...decat daca ies dimineata.Da, asta as putea sa fac...Dar dimineata nu e lume,nu e nimeni prin skate, nu e ....cel cu care a vrut ea sa ma combine.Ma inteleg bine cu parintii,doar ca ei nu pot sa inteleaga problema asta.Stiu ca...e rau sa fiu cu un baiat la varsta asta.Dar e doar ceva..pe moment nu e o relatie adevarata sau cva. in genul.

Nu stiu ce sa fac.Normal ca nu le pot spune.Apropo..toata vara,cand prietenele mele stateau pana la 10 jumate afara,eu pana la 8 jumate aveam voie..de la bunica mea la care stau.Motivul?!"Seara e periculos afara!"nu stiu..Mai e doar o luna de vara, nu mai am ce schimba,dar..vara viitoare cred ca o sa raman la parinti ca sa scap de sor'mea si ca sa pot sa stau si eu pana la 10 jumate..Cateodata simpt ca trebuie sa dau cu cutitul in ei,imi vine sa plang la masa de pranz cand santem toti adunati la masa,nici pe bunica (pt ca e prea autoritara si ma cearta mereu din cauza soramii)si nici pe taica'miu(pt ca nu stie sa se comporte si nui pasa de problemele altora)nu-i suport.

Ah..si mereu ma critica.Mereu.Ori de cate ori au ei ocazia.Simpt ca ma prabusesc...incet-incet ma duc la fund..E ca si cum m-as inceca.E o senzatie groaznica.Cateodata simpt ura pura in mine..apoi plang...nimanui nu-i pasa de parerea mea.Doar sa le fie lor bine.Atat.Sa aiba cu ce copii sa se laude,sa nu se simpta ei dezamagiti, si atat.Totul ar fi asa usor daaca nu as avea o sora mai mica..adica nu usor,dar..nu mas mai chinui poate atat.Are doar 8 ani,dar nu e un copil normal de 8 ani...E asa de rea, de ....ii place sa-mi provoce durere,sa ma chinuie....

Nu mai stiu...chiar nu mai stiu ce sa fac.Ajutor?!

Ma bucur ca ne-ai povestit si noua despre situatia in care esti, despre sentimentele, gandurile si nelinistile tale..si in special ca reusesti sa iti dai seama cand ai nevoie de ajutor si ca poti sa il ceri..sunt calitati care o sa iti foloseasca pe viitor. Iti recomand sa mai citesti articole, intrebari si raspunsuri legate de relatiile complexe intre adolescenti si parinti, aici sau prin alte locuri, s-ar putea sa ai surpriza sa constati ca multi alti tineri de varste apropiate cu a ta se confrunta cu emotii asemanatoare..in acest mod, situatia ta s-ar putea sa nu iti mai para atat de neagra daca o compari si cu alte cazuri, nu numai cu prietenii si prietenele tale cu care iti petreci timpul si care sunt norocosi sa beneficieze de mai multa "libertate de miscare". Apoi, cand incepi scoala, ai putea sa vorbesti cu psihologul scolii, poate o sa te ajute

Acum, o sa le iau pe rand, sa-ti spun parerea mea..

Cum ai ajuns tu la concluzia ca "e rau sa fii cu un baiat la varsta asta" ? Eu cel putin nu vad nimic rau in asta, este ceva normal ca daca iti place de un baiat, si baiatului ii place de tine, sa petreceti timp impreuna, sa va cunoasteti, sa vorbiti.."sa va combinati" cum spui tu

Apoi sora ta..chiar daca are 8 ani, are si ea sentimente si poate sa inteleaga, sa perceapa si cateva din sentimentele tale..ma gandesc ca este posibil ca ea sa simta ca tie nu iti face placere sa o plimbi cu tine..cred deasemenea ca cearta cu prietenii ei au ranit-o...cum crezi ca se simte ea in situatia asta? Eu imi imaginez ca ar putea sa fie furioasa..sa simta chiar ura, poate o ura nu foarte diferita de cea pe care o mai simti si tu uneori, si poate ea isi exprima acest sentiment fiind mai "rea", la fel cum tu ti-o exprimi plangand. Nu cred ca ii face placere sa te chinuie, poate asta e singurul lucru pe care poate sa il faca ea acum cu sentimentele ei mai putin placute.

Imi imaginez ca este greu pentru tine sa ai aceasta responsabilitate, de a avea grija de sora ta..dar cred ca in acest fel inveti lucruri pe care alti copii de varsta ta care sunt singuri la parinti nu au posibilitatea de a le cunoaste.

Inteleg ca esti suparata pentru ca ai nevoie sa iti delimitezi "teritoriul tau" (prietenii, skate-ul etc.) de responsabilitatea de a sta cu sora ta..nu crezi ca ai putea negocia cu parintii si bunicii tai o solutie? De exemplu daca poti sa stai afara 4 ore, doua ore sa zicem esti cu sora ta, apoi o aduci acasa si restul de doua ore ti le petreci cu prietenii tai. Sau o zi o petreci cu sora ta, o zi cu "libera"..ideea este sa vorbiti, sa le oferi si tu ceva ce ei isi doresc de la tine, in schimbul a ceea ce iti doresti tu de la ei. Eu cred ca este posibil.

Stiu ca este dificil sa te confrunti cu sentimente precum ura, mai ales cand ea este indreptata spre membrii familiei tale..pe care una peste alta stiu ca ii iubesti oricum..si ei pe tine. Daca o sa mai citesti odata ce ai scris, poate o sa observi ca si tu ii critici pe ei..nu numai ei pe tine. Poate este un fel de cerc..poate tu esti uneori ostila fata de ei, si ei sunt uneori ostili fata de tine..si tot asa. Crezi ca ai putea sa vorbesti despre lucrurile acestea macar cu cineva din familia ta, cineva pe care simti ca te-ar intelege mai mult decat ceilalti?

Cred ca poti sa schimbi cate ceva, oricat de mic, oricand..chiar si acum..ai putea sa iti modifici un pic atitudinea fata de sora ta, fata de parintii si bunicii tai..si sa observi cum anume se schimba si atitudinea lor..

Iti doresc mult succes, poate ne mai scrii despre schimbarile din viata ta, cine stie poate ii va face bine cuiva intr-o situatie asemanatoare care se intampla sa citeasca aici

Alexandra Ghiran
psiholog

Alte raspunsuri date de Alexandra Ghiran