In vara trecuta m-am confruntat cu un atac de panica , primul din viata mea ( am 38 ani ), care m-a marcat destul de serios. Medicul de familie mi-a prescris Rivotril 0.50 mg astfel : jumatate de pastila ( 0.25mg ) dimineata , 1 pastila seara .
Pot sa spun ca ma simt mai bine , dar persista uneori o stare de neliniste interioara pe care reusesc cu greu s-o stapanesc , alaturi de senzatia de pierdere a contactului cu realitatea. Intrebarea mea este daca este suficient acest tratament si care ar fi consecintele folosirii acestuia pe o durata indelungata de timp.
Va multumesc.
Atacul de panica apare ca urmare a expunerii la stres intens sau a traversarii unor conflicte emotionale la structurile de personalitate vulnerabile.
De regula , intr-o prima faza este necesar suportul chimic cu anxiolitice-care luate mai multe saptamani au risc de dependenta-sau cu medicamente care echilibreaza nivelul de serotonina cerebrala-care nu au risc de a induce dependenta-sub supervizarea unui psihiatru.
Este indicat ca medicatia sa fie completata de psihoterapie. Psihoterapia este cea care asigura suportul pe termen lung si "rezolva" problemele in sensul ca fie demonteaza conflictele emotionale fie permite gasirea celor mai adecvate modalitati de "coping "cu stresul.
In acest caz, rivotril fiind un medicament anxiolitic,scade riscul de atac de panica ,dar are risc de dependenta. Nu se intrerupe brusc! Decideti impreuna cu medicul de familie sau psihiatrul ,daca este cazul sa il reduceti treptat sau sa optati pentru un medicament care creste serotonina. Indiferent de optiunea farmacologica, apelati la un psihoterapeut pentru a ajunge la cauza si pentru a o gestiona.
Mult succes si...rabdare!
Dana Sichitiu
medic specialist psihiatru
Astazi, joi, va invitam in chatroom la ora 09.00-10.00 la o discutie despre viata la scoala.
Discutia nu este moderata.
La ora 21.00-22.00 va asteptam la o discutie cu si despre adolescenti.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Adriana Ciurdar
La ora 22.00-23.00 va asteptam la o discutie despre sexualitate si psihosexologie.
Discutia este moderata de psihoterapeuta Luminita Codrescu
Ar ajuta foarte mult
Ar ajuta foarte mult sa incercati sa combinati medicatia cu o terapie.In general aceste atacuri de panica,apar din motive poate chiar neintemeiate.E posibil ca corpul nostru sa ne atraga atentia asupra unui lucru.Aceasta stare de neliniste poate insemna o stare permanenta de anxietate. Aici e nevoie sa va educati sa stiti cum sa reduceti aceasta stare.In general se apeleaza la un psihilog sau psihoterapeut.Cu ajutorul lor va fi mult mai usor de a invatat sa faceti fata cu brio la astfel de situatii de nelinite
Consecintele nu vi lo pot spune pentru ca eu le-am folosit doar pentru o perioada relativ scurta,mai putin de o luna,dar puteti intreba medicul de familie care sunt aceaste consetinte.
MULTUMESC.
Multumesc pentru sfat , in general ma controlez destul de bine , data fiind situatia unica prin care am trecut. Probabil , stresul , grija zilei de maine si toate celelalte probleme care ne-nconjoara isi pun amprenta pe mintea mea , si cred ca este valabil pentru majoritatea dintre noi. Cred c-ar fi bine daca am gandi pozitiv si-am lua lucrurile asa cum sunt.Problema este ca de cele mai multe ori este mai greu decat pare. Oricum , multumesc inca o data pentru sfat.
re:multumesc
Tinand cont ca pe zii ce trece stresul e din ce in ce mai mare avem nevoie sa stim sa ne detensionam ,sa ne mai usuram un pic starea si viata
Stiu ca e destul de usor de zis si ca e cam greu de facut,hmmm cunoc foarte bine aceste stari si de multe ori ti se poate parea un capat de lume-poate pt persoanele care nu au experiemntat li s-ar parea ceva foarte usor si de neinteles-dar chiar nu este.Pentru persoana care traieste astfel de stari char poate fi un capat de lume,dar se poate rezolva relativ usor cu cateva sedinte de terapie,in general sedinte de relaxare,care ne invata sa ne detenionam in acele situati 
Post new comment