Ce se intampla cu mine

Pai stai un pic ca sunt mai multe probleme aici. Cred ca trebuie sa le iei pe rand. Sa faci doi pasi in spate, sa te linistesti, apoi sa le iei pe rand.
O problema ar fi ca exista neintelegeri intre tine si sotul tau. Nu-i asa? Si se pare ca sunt din in ce in ce mai multe in ultima vreme...
O alta problema ar fi ca, din pricina neintelegerilor cu sotul tau si, probabil, si din alte motive ale tale, te simti trista si deprimata.
O a treia problema este ca nu ai oameni in jur pe care sa te poti baza intr-atat incat iti deschizi inima in fata lor si sa le ceri un sfat.
Uite, nu sunt nici medic si nici nu te cunosc. Dar am trait asa de multe incat imi permit sa iti dau niste sfaturi:
Personal cred ca cea mai grava problema este starea ta. Depresia este o chestie foarte afurisita si, daca nu te ocupi din timp de ea, se agraveaza si ajunge la un stadiu la care nu o mai controlezi tu pe ea, ci ea pe tine. Trebuie, inainte de orice, sa te gandesti la tine. Cine esti tu, ce calitati ai, ce esti in stare sa faci (multe, din cate imi dau seama). Sa te gandesti la viitor si sa incerci sa vizualizezi cum ar trebui sa fie lucrurile pentru tine ca sa te simti fericita si implinita. Atunci cand vei sti cum trebuie sa arate totul pentru ca tu sa te poti simti bine, atunci vei sti si ce decizii sa iei de acum inainte.
A doua problema grava mi se pare mie lipsa prietenilor, a unor oameni de incredere in jurul tau. Fiecare dintre noi avem rezerve si frici si nimanui nu ii convine sa puna totul asa, deodata, pe tapet. Totusi... Cei mai multi dintre noi avem macar un om acolo caruia ii spunem poate nu totul, dar foarte mult ca sa putem primi un sfat, o incurajare, o parare... Trebuie sa fie un astfel de om langa tine! Uita-te bine in jurul tau. Sprijinul unui prieten iti poate aduce atat de multa liniste si bucurie... Incearca asta. Nu te jena si nu te speria. Deschide-ti macar un pic sufletul in fata cuiva. Asta te va ajuta si pe tine. Cand accepti ca ai o problema si vorbesti despre asta, te mai linistesti si incepi sa vezi solutiile pe care pana atunci nu le vedeai.
Neintelegerile cu sotul mie mi se par cea mai putin grava dintre probleme... De ce? Pentru ca aici exista cele mai multe solutii. Discutiile cu sotul, terapie de cuplu, activitati comune, copilul, discutiile sotilor cu copilul sau despre viitorul copilului. Sau propuneti-va o despartire temporara, de proba. In timpul careia fiecare sa isi puna gandurile in ordine si sa se gandeasca la ce isi doreste. Si daca nimic din toate astea nu merge si pur si simplu nu se mai poate sa traiti impreuna - atunci, draga mea, decat sa suferi atat mai bine va despartiti. Nu poti trai asa la nesfarsit. Sigur, despartirea e dureroasa si trista, mai ales ca aveti si un copil impreuna...
Pe de alta parte, de ce exista aceste neintelegeri? Ce anume isi doreste el si nu se intampla? Si daca ceva nu ii mai place - locul, tara, orasul - ce te opreste pe tine sa faci asa cum vrea si el? E chiar atat de complicat? Daca da, atunci fa-ti planul tau cu cum sa-ti fie viata mai frumoasa si mai usoara si tine-te de acest plan.

Sunt de acord ca ar trebui sa faceti terapie de cuplu .
Ai fost 'ajutata' de toata lumea sa ajungi in situatia asta , si tu prin natura ta ai fost destul de mandra astfel incat sa nu ceri ajutorul , sa iei toata responsabilitatea pe umerii tai , sa nu te plangi si sa incerci sa duci mai mult decat poti duce .
Am intuit corect ?
Si eu am trecut prin asa ceva si dupe experienta mea pot spune ca cel mai vinovat din toata povestea este tocmai sotul tau . Si el incearca sa puna toate neputintele lui pe umerii tai . Rusinica !!!
Ia viata mai incet si incearca sa reinveti sa te bucuri de toate lucrurile bune care ti se intampla si nu mai accepta sa iei vinile altora .

Ai putea apela la un psiholog sau psihoterapeut. Din ceea ce descrii nu simt nimic se poate sa te simti extrem de coplesita de tot ceea ce se intampla in jur si deoarece simti ca nu le poti controla, sa incerci sa te impiedici sa mai simti ceva, din nefericire asa nu blocam doar durerea ci si bucuria.

O idee extraordinara ar fi sa mergeti impreuna, tu si sotul tau, la un psihoterapeut cu experienta in probleme de cuplu. Din cele scrise de tine rezulta ca aveti niste probleme de comunicare si relationare, insa avand in vedere ca v-ati iubit atat de mult exista sanse foarte mari ca totul sa se intoarca pe un fagas normal, odata ce reusiti sa va rezolvati dificultatile in comunicare. Trebuie insa sa va doriti amandoi acest lucru, din nefericire o barca cu doi oameni nu ajunge foarte departe daca doar unul vasleste.

Ca terapia de cuplu sa functioneze este nevoie ca ambii parteneri sa isi doreasca acest lucru si sa fie deschisi la ceea ce se intampla acolo. Personal cred ca raspunsul se afla in tine si in sotul tau, iar solutia o puteti gasi impreuna, daca va doriti asta.

Daca insa sotul tau nu vrea sa mearga la terapie, asta nu inseamna ca tu nu poti face acest lucru. Poate pe masura ce va observa schimbari benefice in comportamentul tau isi va dori si el sa fie partas la asta.

Mult succes si nu renunta niciodata, uneori cea mai mare supriza suntem chiar noi insine.