Cred ca sunt intr- o situatie fara iesire

Sunt cu cineva de 8 ani,dar daca nu merge ceva e vina mea ,el imi spune ca vorba MEA ucide,nu stiu sa fiu dragastoasa cu el decat pana la un punct,apoi ceva nu mai merge ...POATE teama de a nu-l pierde sau poate cine stie,e ma aflu la 3500 km distanta d el si cand vorbim la telefon ,eu ma blochez pe un subiect si nu maii reusesc sa abordez altceva.

El este atent cu mine cand ne intalnim,dar eu poate din cauza ca nu am avut o copilarie fericita ,parintii mei s-au despartit de cand eu aveam 12 ani,mi-a lipsit afectiunea iar acum nu stiu cum sa o ofer.

EXISTA vreo explicatie,se poate face ceva?Va multumesc.

In primul rand nu exista situatii fara iesire, asa cum nu exista probleme fara solutii, trebuie doar sa ne dorim sa le cautam.

Vorbele nu ucid, insa ar fi bine sa va dati seama ce anume vrea sa va transmita partenerul dvs. cand va spune acest lucru. Il ranesc cuvintele dvs.? Ar vrea sa va auda spunandu-i altceva? Adesea atunci cand lucrurile nu functioneaza tindem sa dam vina pe cei din jur caci asa este mai usor, asa nu trebuie sa ne asumam responsabilitatea propriilor actiuni.

Atunci cand partenerul dvs. va invinovateste de ceva anume, in loc sa va suparati si sa reactionati agresiv, incercati sa va ganditi daca are dreptate. Incercati sa fiti calma si sa analizati situatia de care sunteti invinuita si sa va dati seama cat de cat obiectiv daca este intr-adevar vina dvs. sau nu. In acest tip de situatii comunicarea este cheia si nu conflictul.

Spuneti ca nu puteti fi dragastoasa decat pana la un anumit punct si din modul in care spuenti acest lucru am impresia ca va culpabilizati pentru asta sau poate acest lucru v-a fost reprosat si va simtiti anormala din cauza asta. Insa, fiecare om este in felul lui, fiecare om isi exprima afectiunea in felul lui, iar afectiunea este ceva ce trebuie sa fie natural, nu fortat, nu masurat.

Nu stiu daca dificultatile in exprimarea afectiunii pe care spuneti ca le aveti sunt cauzate de evenimentele din copilarie, insa ce stiu este ca trecutul este trecut, iar prezentul ni-l modelam singuri sa fie asa cum ni-l dorim.

Daca simtiti ca aveti nevoie de sprijin in aceasta perioada un psihoterapeut va poate ajuta cu siguranta in cautarile dvs. sau daca nu puteti oricand sa ni va alaturati pe chat aici pe site.

Va urez mult succes.

Alina Mihaela Barbu