?Buna ziua!
Va spun pe scurt problema mea.Sunt stundenta, singura aici in capitala ,nu am parinti si pe nimeni care sa fie aproape de mine si din pacate nici in relatie nu imi merge bine.am avut doua relatii si am fost respinsa prima data datorita conditiei sociale si a doua oara datorita diferentei intelectuale,adica el chiar daca suntem colegi la aceeasi facultate ma acuza ca nu sunt destul de buna pentru el fiindca nu invat si l-as face de rusine.
Apropo suntem la facultatea de Psihologie amandoi.El nu lucreaza,eu da si am si 2 joburi.Nu pot face fata ,invat dar mai incet,ma simt foarte rau si singura findca era singura persoana care il interesa viata mea.Ma simt foarte singura,am mare nevoie de afectiune si nu stiu ce sa fac sa fiu si eu iubita.Ce ar trebui sa fac?
Din putinele informatii pe care ni le-ai oferit pot sa spun doar atat: esti pe drumul tau! Adica pe un drum bun. 
E de lucrat putin la increderea ta in tine insati... dar probabil ca ea va veni cu timpul...
E firesc sa avem perioade din aceste dificile in viatza... cand totul ni se pare greu... important este sa avem puterea de a merge inainte. Iar tu se pare ca o ai...
In ceea ce il priveste pe prietenul tau... daca el nu realizeaza ca tu ai totusi niste calitati prin faptul ca ai luat asa viata in piept si te lupti cu niste greutati, atunci inseamna ca nu te merita.
Va veni si persoana potrivita indiferent ca va fi el sau altcineva.
Succes! 
Mie mi se pari chiar speciala
Mie mi se pari chiar speciala comparativ cu acel tip inteligent.
Tu lucrezi, el nu. Din start esti mai buna ca el, tu vrei afectiune,el vrea o fata inteligenta? ha
Lasa-l ca e praf, cauta altul care sa te iubeasca pt ca esti speciala.
Altul te poate vedea speciala si atat, te poate iubi pentru ceea ce esti, fara pretentii.
Poti sa n-ai nici facultate,nimic. Atat timp cat cineva te iubeste,restul nu conteaza.
Daca vrei afectiune, nu umbla cu tipul asta exigent, el nu stie ce-i aia afectiune.
Cauta un tip care te iubeste cu adevarat si vei primi afectiunea pe care o astepti de mult timp. pup
nevoia de afectiune
Nevoia de afectiune este una deosebit de importanta pentru toti oamenii (si nu numai..) cred..inteleg ca in cazul tau este in mod special mai intensa..totusi, nu cred ca este corect sa ceri unui singur om sa-ti implineasca aceasta nevoie..fie ca este vorba de un iubit sau de un prieten foarte bun..sa iti dea "totul"..ai spus ca parintii tai nu sunt langa tine..relatia de cuplu este cum este..ce mai ramane? pai raman toti acei oameni cu care intrii in contact..la facultate, la cele doua slujbe..plus capitala, cel mai aglomerat oras din tara.
Stiu ca poti sa te simti singur chiar si inconjurat de multi oameni..totusi, sigur poti numara cativa oameni cu care ai vrea sa interactionezi mai mult...ma intreb daca ai incercat pana acum sa investesti cate putin in mai multe relatii, sa iti implinesti nevoia cu cate putin din fiecare relatie pe care poti sa o cultivi, cate putin, in ritmul si stilul tau...ma intreb in ce masura te interesezi si tu de viata altora..
Inteleg ca esti destul de ocupata cu toate activitatile pe care le ai, dar in acelasi timp poti sa profiti de ele pentru a creste calitatea relatiilor pe care le ai cu oamenii cu care interactionezi oricum in mod frecvent...cu o atitudine deschisa, toleranta s-ar putea sa castigi mai multe relatii semnificative, care insumate cumva sa te faca sa te simti mai bine.
Iti urez mult succes la facultate, toate cunostintele pe care le dobandesti isi vor gasi cu siguranta utilitatea...si unde nu intelegi ceva, ai putea sa ceri ajutorul unor colegi de facultate
Stii..intr-un fel fiecare din noi suntem singuri... suntem impreuna singuri (in engleza suna mai bine: we are in this together).
Post new comment